Acțiuni de redresare a rîulețului Cogîlnic

     În conformitate cu articolul 11, lit. d) al Legii Apelor nr. 272 din 23.12.2011, cu contribuţia Preşedintelui raionului, dna Eleonora Graur, a fost fondat Comitetul subbazinal Cogîlnic din subbazinul rîului Răut, al districtului bazinal Nistru (conform aprobării prin Hotărîrea Guvernului 775 din 4 octombrie 2013). Comitetul este compus din 15 persoane, dintre care fac parte 9 primari din localităţile cu terenurile adiacente luncii rîuleţului Cogîlnic (Buşăuca, Ghiduleni, Gordineşti, Cogîlniceni, Cuizăuca, Pereni, Pecişte, Pripiceni, Trifeşti), reprezentanţi ai Consiliului raional, Aparatului Preşedintelui raionului, Inspecţiei Ecologice, Centrului de Sănătate Publică, Asociaţiei obşteşti a Utilizatorilor de apă, alţi specialişti. La lucrările sedinţei de constituire a acestui organ obştesc a participat vicepreşedintele raionului, dnul Gheorghe Botnaru, care a intrat în componenţa nominală a Comitetului subbazinal. Președinte al Comitetului a fost ales dl Tudor Gore, utilizator de apă, director ACSA.

     Comitetul este întemeiat în scopul stabilirii mecanismului de management integrat al resurselor de apă, protecţiei şi utilizării durabile a lor, a biodiversităţii şi diversităţii piesagistice, protecţiei mediului şi ocrotirii sănătăţii populaţiei, asigurării  colaborării eficiente între autorităţile de gestionare a apelor, APL, utilizatorii de apă, beneficiarii serviciilor de gestionare a apelor, reprezentanţii instituţiilor ştiinţifice şi ONG-urilor în subbazinul rîuleţului Cogîlnic.

     Sarcinile şi atribuţiile de bază a Comitetului sunt consultarea AAPL şi participarea la identificarea,  delimitarea şi clasificarea corpurilor de apă cărora li se aplică cerinţe de calitate a apelor, care sînt sau ar putea fi afectate de poluare din activităţile agricole, desemnarea suprafeţelor care au scurgere în apele respective ca fiind zone vulnerabile. Comitetul va contribuli la formarea politicilor şi elaborarea măsurilor privind utilizarea resurselor de apă din subbazinul hidrografic Cogîlnic, de prevenire a poluării accidentale şi de înlăturare a acestora. Totodată, Comitetul va atrage asistenţa şi investiţiile necesare pentru realizarea sarcinilor sale.

     O deosebită asistenţă privind modalităţile de organizare şi funcţionare a Comitetului subbazinal, efectuarea studiului de fezabilitate referitor la reabilitarea ecologică a rîuleţului Cogîlnic şi elaborarea fişelor de proiect a localităţilor din bazinul acestui obiectiv acvatic, căutarea surselor de finanţare pentru realizarea activităţilor practice de protecţie şi restabilire ecologică a bazinului rîului, a fost oferită de Centrul Naţional de Mediu (CNM), preşedinte - dna Ina Coşeru.

     În contextul acestor acţiuni, la 22 ianuarie curent, un grup de lucru, din care au făcut parte: dl Ghenadie Efremov, specialist în cadrul secţiei Agricultură şi Alimentaţie, dl Iacob Frunze, primarul de Pripiceni, dl Marcel Rusu, specialist al secţiei Construcţii, şi dl V.  Goncearenco, consilier local din satul Gordineşti, au efectuat o deplasare de consultări la CNM privind realizarea în practică a activităţilor din cadrul proiectului de reanimare ecologică a rîuleţului Cogîlnic. În rezultatul tratativelor, s-a decis că implimentarea acestui proiect va fi efectuată pe etape, timp de 3-4 ani.

     La prima etapă vor fi efectuate lucrări legate de majorarea debitului de apă de la izvoarele, pîraiele cărora debitează în rîuleţ. În anul 2014, pentru obţinerea acestui efect, în primăriile Gordineşti, Pecişte, Pripiceni şi Trifeşti vor fi efectuate acțiunile practice de amenajare a izvoarelor. Pentru realizarea acestora, CNM va contribui la elaborarea proiectelor respective şi la promovarea lor la Fondul Ecologic Naţional. Aceste acţiuni, cu reanimarea ulterioară a curbei rîuleţului (treapta a doua a primei etape), vor permite majorarea vitezei cursului de apă, care în final va exclude procesele negative ca dispariţie a debitutului în aval (partea de jos a cursului), efectele de înnămolire, inerbare şi înmlăştinire, care în consecinţă  generează revărsarea în afara cursului şi dispariţia propriu zisă a rîuleţului. În anii 2014-2015 asemenea lucrări vor fi desfăşurate în primăriile din partea inferioară a acestui obiectiv. Totodată, în volumul de lucrări se preconizează curăţarea cursului pîraielor, crearea fîşiilor de protecţie, amenajarea bazinelor acvatice, crearea locurilor de odihnă şi agrement, de adăpare a animalelor etc.

     Pentru sporirea gradului de informare, scolarizare, conştientizare şi sensibilizare a tuturor partenerilor sociali din bazinul hidrografic privind problematicile de protecţie a mediului şi dezvoltare durabilă la nivel de comunităţi, din cadrul proiectului, în anul 2014 (lunile martie-aprilie), CNM va organiza şi participa la monitorizarea biologică a rîuleţului şi afluienţilor lui. În aceste activităţi practice, scopul cărora urmăreşte stabilirea stării de fapt a acestor obiective, vor fi atrenaţi elevii instituţiilor de învăţămînt din aceste 9 localităţi, profesorii cărora au participat la sedinţa de constituire a Comitetului subbazinal şi derularea conceptului privind proiectul de reanimare ecologică a rîuleţului Cogîlnic. Echipele de elevi, înzestraţi cu echipament special, vor efectua  expediţii pe porţiunile respective ale rîuleţului, în cadrul cărora vor aprecia prin probe prezenţa macronevertebratelor ca indicatori de calitate a apei de la izvoare pînă la revărsarea ei în altă apă. Mulțumim Direcţiei Învăţămînt, Tineret şi Sport Rezina, care a acceptat solicitrea noastră de-a participa la aceste acţiuni practice şi ca cea mai viabilă forţă motrică, şi ca cel mai receptiv contingent voluntar şi participativ la acțiunile de pregătire, difuzare a materialelor informtive - instrument al educaţiei ecologice, la lucrările practice şi, evident, însuşirea programului educaţional în domeniile legate de natură şi protecţia mediului ambiant. În rezultatul monitorizării biologice va fi identificat nivelul de percepţie şi de cultură ecologică al comunităţilor locale, vor fi furnizate informaţie şi cunoştinţe pentru ca populaţia să se implice şi să participe la luarea deciziilor ce vizează patrimoniul natural şi mediul înconjurător.

     În acelaşi context, avem intenţia ca, pe baza acestor echipe, în posesia cărora va rămîne echipamentul de expediţie, să creăm, concomitent cu organizaţiile de tineret existente în fiecare localitate, cluburile „Patrula verde”, care se vor înnoi permanent pe bază de rotaţie. Scopul acestor unităţi voluntare constă în efectuarea raidurilor frecvente prin localităţi, concomitent cu autorităţile locale, reprezentanţii serviciilor desconcentrate de resort, privind identificarea focarelor şi surselor de poluare a mediului. Pentru eficientizarea rezultatelor, cluburile vor fi înzestrate cu calculatoare, planşete, aparate foto din contul proiectelor CNM. Materialele acumulate vor servi drept sursă de pregătire şi elaborare a banerelor, panourilor, pliantelor, bucletelor, cît şi desfăşurarea Marşului ecologic în fiecare localitate.

     Această acţiune unicală va avea un impact benefic, deoarece la finalul fiecărui marș, la adunările cetăţenilor, care ar fi necesar să fie altoită în fiecare autoritate publică ca una revoluţionară, se vor solda cu nişte angajamente luate de dînşii, reprezentanţi prin lideri ai grupurilor de voluntari pe mahale, sectoare, în care un rol deosebit le va aparţine aleşilor locali.

     Mobilizarea comunităţilor prin atare metode va permite pregătirea şi desfăşurarea acţiunilor organizate anual în cadrul Ministerului Mediului, aşa ca „Cea mai salubră şi amenajată localitate”, „Rîu curat de la sat la sat”, „Apa este izvorul vieţii”, „Un aer curat pentru toţi”, „Un arbore pentru dăinuirea noastră” şi acţiunea unicală cu caracter ambiţios, lansată de tineri „Hai, Moldova!”.

     Aceste acţiuni vor duce la atingerea misiunii de comunicare cu toţi partenerii sociali din bazinul rîului Cogîlnic şi nu numai, promavarea unui management al apelor de suprafaţă. Similar va fi realizat obiectiuvul general al proiectului, îndeosebi dezvoltarea economică la nivel local, creşterea standardului de viaţă a locuitorilor, protejarea mediului. Majorarea debitului de apă va permite aplicarea agriculturii ecologice cu folosirea irigaţiei, care va genera creşterea veniturilor populaţiei. Localităţile din regiune vor suferi schimbări de ordin estetico-cultural.

     Numai participarea pro-activă a tuturor partenerilor sociali, îndeosebi a autorităţilor locale, va permite schimbarea şi, în primul rînd, realizarea programelor şi acţiunilor trasate, în care rolul şi aportul fiecăruia este unul decisiv.

Ghenadie EFREMOV, vicepreședintele Comitetului subbazinal Cogîlnic