În miez de Ghenar, cu recunoştinţă pentru oamenii de cultură

       Pe 15 ianuarie, într-un anturaj marcat de prietenie, recunoştinţă şi voie bună, la Rezina a fost sărbătorită Ziua Naţională a Culturii. S-a produs evenimentul în Sala mica a Casei de Cultură şi a înglobat în sine aprecieri şi cuvinte de laudă, evoluări şi prezenţe notorii, caritate, atitudine şi recunoştinţă.

       Prezentă la omagierea lucrătorilor din cultură, dna Eleonora Graur, preşedintele raionului Rezina, a menţionat că “Nu se putea o alegere mai fericită ca zi naţională a culturii, o alegere care să corespundă unui adevăr esential, decât ziua în care în "Dulcea Bucovină" s-a născut cel ce avea să poarte numele nemuririi: Mihai Eminescu.
      
      Eminescu a avut conştiinţa că o cultură nu se clădeşte decât prin acumulări, printr-o permanentă sporire a ceea ce s-a împlinit mai înainte, prin contribuţia fie cât de modestă a rândurilor de oameni ce au fost înaintea noastră.
       În acest context este inestimabil rolul dumneavoastră, stimaţi angajaţi în domeniul culturii, în păstrarea, sporirea şi perpetuarea valorilor noastre culturale. Chiar dacă multe din edificiile de cultură nu sunt încălzite pe timp de iarnă, iar banii deseori sunt prea puţini pentru o finanţare adecvată a domeniului, oricum, noi, administraţia raionului, ne străduim să vă fim mereu aproape, să vă susţinem şi să vă încurajăm. Şi să ne bucurăm sincer de rezultatele dumneavoastră la diferite activităţi culturale de nivel raional, naţional, internaţional chiar.

       Vă mulţumesc sincer pentru eforturile depuse în numele perpetuării neamului prin cultură, căci, cum bine se ştie, un popor rămîne în istoria lumii anume prin cultura sa. Datorită dăruirii, prin care dumneavoastră Vă manifestaţi în munca cotidiană, contribuiţi esenţial la sporirea bogăţiei spirituale a poporului nostru, transmiterea din generaţie în generaţie a valorilor culturale, glorioaselor pagini ale istoriei neamului”.

       Şi dna Livia Scutaru, vicepreşedintele raionului în probleme sociale, a salutat asistenţa, le-a mulţumit tuturor pentru frumoasele acţiuni culturale, organizate şi desfăşurate în raion, dorindu-le multă sănătate şi noi succese. Şi dl Mihail Cebotar, primarul de Rezina, a avut cuvinte de înaltă apreciere pentru cei ce trudesc în domeniul culturii, făcîndu-ne tuturor nouă viaţa mai frumoasă şi mai plină de sens.

            Dna Angela Racu, şeful secţiei Cultură, a procedat la o retrospectivă a reuşitelor din anul 2013, care s-au dovedit a fi multe şi frumoase. „Cultura se naşte şi trăieşte acolo, unde există oameni îndrăgostiţi de ea. Plaiul rezinean, din cele mai vechi timpuri s-a mîndrit cu valori culturale, obiceiuri, tradiţii deosebit de frumoase, care ne sînt adevărată carte de vizită. Anul 2013 a fost pentru domeniul nostru o perioadă bogată în evenimente şi realizări frumoase alături de oameni cu suflet mare şi dornici de a pune frumosul la locul de cinste, a menţionat dna Racu. Voi numi doar cîteva din acestea.

       Concursul literar raional ,,Andrei Lupan –frate al pămîntului”, la care au participat cititori din aproape toate bibliotecile raionului. Cei mai buni au fost selectaţi pentru a participa la concursul literar interraional cu acelaşi nume, organizat în raionul Şoldăneşti, la baştina poetului. Participanţii s-au întors cu succese.

       Concursul desenelor şi al mărţişoarelor cu genericul „V-am adus un mărţişor”. În acest proiect s-au încadrat activ  majoritatea beneficiarilor bibliotecilor publice din raion, care s-au prezentat la expoziţie cu foarte multe lucrări, cele mai reuşite fiind menţionate cu diplome şi premii băneşti.

       Concursul de creaţie al copiilor ,,Pe aripile fanteziei în lumea copilăriei”, dedicat scriitorului Spiridon Vangheli, şi care a adunat beneficiarii bibliotecilor publice din raion sub egida neobosiţilor bibliotecari, a avut succese atît în teritoriu, cît şi în republică. De la etapa republicană a concursului s-au întors cu diplome şi menţiuni Ion Don din Lalova şi Ion Cazac din Mateuţi.

       O deosebită bucurie pentru creştinii ortodocşi din raionul Rezina a prilejuit Festivalul-concurs al  cvîntecului pascal ,,Hristos a Înviat!”, organizat de către secţia Cultură şi binecuvîntat de stareţul Sfintei Mănăstiri Saharna, arhimandritul Adrian. În cadrul festivalului au participat 16 formaţii artistice din raion - Pripiceni, Solonceni, Pecişte, Lalova, Ţareuca, Mateuţi etc, locul Ifiind deţinut de formaţia folclorică din s. Lalova. La fel, în cadrul festivalului, a fost organizată o expoziţie a meşterilor populari şi a bucatelor tradiţionale pascale, expoziţie înalt apreciată. Printre cei mai buni au fost menţionaţi participanţii din satele Pecişte, Buciuşca, Horodişte,  Pereni, Buşăuca.

       La 26 mai 2013, secţia Cultură a materializat un nou proiect - ,,Festivalulul muzicii corale ,,Teodor Ţurcanu”, menit să înveşnicească numele talentatului dirijor şi pedagog Teodor Ţurcanu. În cadrul acestui festival au fost invitate pentru participare colective corale din 7 raioane ale republicii – Teleneşti, Orhei, Şoldăneşti, Străşeni, Criuleni, Călăraşi, Ştefan Vodă, care au evoluat alături de corul rezinean „Doina Nistrului”, fondat de regretatul Teodor Ţurcanu.

       La concursul ,,La izvoarele înţelepciunii” am avut 36 de participanţi. Învingătorii au fost desemnaţi pentru a participa la etapa republicană, de unde s-au întors cu menţiuni.

       Concursul raional ,,Ursuleţul de aur” ne-a adus în scenă copii talentaţi din localităţile Ţareuca, Ţahnăuţi,  Rezina, fiind prilej de adevărată revelaţie şi pentru spectatori.

       Un alt succes al instituţiilor noastre de cultură sunt Taberele de lectură şi agrement, care activează pe lîngă bibliotecile publice din raion în perioada lunilor de vară. O activitate amplă desfăşoară la acest capitol BPR „M. Eminescu” din Rezina, care în perioada de referinţă este vizitată zilnic  de 35-40 de copii, fapt care ne bucură.

       Un alt succes al nostru comun a fost organizarea şi desfăşurarea Festivalului interraional al cîntecului haiducesc „Trec anii haiducului”, la care au participat 16 colective folclorice de bărbaţi atît din raion, cît şi din republică (Ştefan Vodă,  Făleşti, Criuleni, Ialoveni, Orhei, Şoldăneşti, formaţia ,,Plăieşii” din oraşul Chişinău). Datorită iniţierii acestui festival, în raionul Rezina au luat fiinţă 7 formaţii folclorice de bărbaţi - în satele Ţahnăuţi, Pripiceni, Lalova, Trifeşti, Mateuţi, Pecişte.

       Vreau să menţionez, în special, pregătirea şi desfăşurarea Festivalului tradiţiilor şi obiceiurilor de iarnă ,, Cad fulgi de nea pe clinchet de clopţei”, în care am fost susţinuţi considerabil de primarii de Cuizăuca şi Ţareuca, respectiv Ion Ţurcan şi Mihail Olaru.

       De asemenea ne bucură faptul că, şi în anul 2013, formaţiile artistice, tinerele talente  din raionul Rezina au fost solictate la diferite festivaluri, concursuri republicane şi internaţionale, de unde au revenit cu premii şi diplome. Este vorba de „Pascala 2013” din oraşul Chişinău, la care au participat colectivele din satele Trifeşti şi Mateuţi; Festivalul ,,Fanfara argintie” (oraşul Soroca), la care a participat fanfara  ,,Plai nistrean” de la Casa raională de cultură, învrednicindu-se de locul III; Festivalul ,,Nistrule cu apă lină” (satul Jora de Jos, raionul Orhei) - colectivul artistic de la Casa de cultură Ţahnăuţi; ,,Nistrule pe malul tău” (satul Socola, raionul Şoldăneşti) - colectivul artistic din satul Lalova; Concursul ,,La izvoare”;Festivalul naţional ,,Colinde, colinde,, -corala „Doina Nistrului”; „Ziua Daciei” (satul Găuzeni, raionul Şoldăneşti) - formaţia folclorică „Ţărăncuţă”; Ziua Independenţei Ucrainei - formaţia ,,Haiducii”;  Parada portului popular de Ziua Independenţei RM - formaţiile „Pădureanca” din satul Ţahnăuţi şi  „Busuiocul” din Ţareuca; Concursul  Internaţional  al desenelor cu genericul „Наша цель - европейское благосостояние” din Ucraina, oraşul Viniţa,  la care au participat tineri din oraşul Rezina şi din satul Păpăuţi, învrednicindu-se de premiile I, II, III ş. a.; Concursul republican “Tînărul interpret-2013” - elevi de la Şcoala de Muzică, care s-au clasat pe locul I; Concursul  republican ,,Tinere talente”, cu participarea elevilor de la Şcoala de Arte Plastice (menţiuni); Concursul interraional al tinerilor instrumentişti-2013 (oraşul Şoldăneşti), cu participarea instrumentiştilor de la Scoala de Muzică din Rezina – premiul I la instrumente cu coarde…

             Încă un succes al anului 2013 a fost implementarea Proiectului “Casa de cultură - model de consolidare a societăţii printr-un parteneriat civil”, în urma cărui fapt a fost reparat şi amenajat holul Casei de cultură Rezina, inaugurată o galerie a personalităţilor culturii rezinene şi înfiinţat Studioul cinematografic  “Rezina-Film”. Proiectul a fost implementat graţie unui parteneriat stabilit între Consiliul raional Rezina prin intermediul secţiei Cultură, AO "Nufărul" (peşedinte - dna Liuba Stavinschi) şi Casa de cultură Rezina (director - dl Ion Stavinschi)".

       După ce a trecut în revistă realizările din anul 2013 ale lucrătorilor din cultura raionului, dna Anagela Racu, împreună cu dna Eleonora Graur au înmînat diplome şi premii a cîte 200 lei mai multor persoane: Valeriu Lungu şi Ludmila Gotornicean (satul Lalova), Vera Ştirbu şi Eufrosinia Ursachi (Mateuţi), Serafima Guma (Buşăuca), Liuba Druguş (Horodişte), Ana Burduja (Ţareuca), Natalia Grosu (Ţahnăuţi), Ludmila Chirilici (Rezina), Ion Scutelnic (Rezina), Maria Celac (Rezina), primarii Ion Ţurcan (Cuizăuca) şi Mihail Olaru (Ţareuca), omul de afaceri Pavel Druţă. La fel, de diplome au benficiat  şeful secţiei Cultură Angela Racu, directorul TV “Elita” Ana Golubenco şi jurnalistul Aculina Popa.

        De menţiuni băneşti a cîte 150 lei au fost avut parte Liuba Colesnic (Cinişeuţi), Maxim Frunză (Trifeşti), Aliona Dejmari (Buciuşca), Iurie Caraman (Lalova), Ruslan Zinovii (Cogîlniceni), Elena Ceban şi Vitalie Cuţîi (Sîrcova), Ecaterina Ceban (Piscăreşti), Nina Saharnean (Ţîpova), Svetlana Pistrui (Solonceni), Aurica Boldişor (Gordineşti), Zinaida Moldovan şi Victor Borş (Pripiceni), Ala Pănuţă (Pecişte), Maria Baleca (Pereni), Maria Stog (Mincenii de Sus), Vasile Ciolan (Cuizăuca), Svetlana Oncea (Ciorna), Lilia Ţurcan, Ion Frunză, Igor Şveţ, Ion Stavinschi, Maria Ciolan, Tatiana Lupova, Igor Chirilici (Rezina).

       Cu melodii de neuitat şi-au bucurat colegii membrii corului “Doina Nistrului”, ai fanfarei “Plai nistrean”, Mihaela Graur, membră a Studioului “Căsuţa lui Gigi”, membrii formaţiei de bărbaţi “Amurgul” din Lalova, ai formaţiei folclorice “Pădureanca” din Ţahnăuţi, ai formaţiei “Haiducii” de la Casa de cultură Rezina. Iar dna Maria Celac, meşter popular, a încîntat ochiul celor prezenţi cu un vernisaj de lucrări proprii, confecţionate din pănuşi de porumb.

       Sărbătorile de iarnă, pe lîngă faptul că ne aduc multă bucurie alături de cei dragi, cadouri şi urări de ani îndelungaţi cu sănătate, ne fac să fim mai blajini la suflet, mai iertători, mai omenoşi...

     
În aceste zile frumoase, cînd continuăm să mai sărbătorim şi să ne bucurăm, dna preşedinte al raionului, Eleonora Graur, a venit cu iniţiativa să ne unim eforturile şi să ajutăm o familie, membrii căreia sunt binecunoscuţi în raion şi nu numai. Tot de pe scenă, deoarece toţi sunt prieteni buni cu poezia şi cîntecul. Este vorba de familia Luminiţei Melnic din Păpăuţi. Mulţi dintre noi am avut ocazia să savurăm din poezia Luminiţei, care, în pofida problemelor de sănătate ale autoarei cu invaliditate de gr. I, abundă în imagini pozitive, chemări la fapte bune şi la apropiere de Domnul. Luminiţa locuieşte împreună cu sora sa Aliona şi nepoţelul Mihăiţă, şi ei făcîndu-se remarcaţi în cadrul mai multor activităţi culturale raionale şi naţionale.

       Debutul editorial al Luminiţei Melnic a avut loc în anul 2007, prin editarea cărţii “Autograf pe rouă”, deşi versul o ispiteşte încă din colilărie. Încă de prin clasa a IV-a avea caiete pline cu versuri, dar a decis să vorbească despre creaţia sa abia în clasa a IX-a, la o serată şcolară. Primul pas a fost de bun augur şi în curînd începe să-şi publice versurile în publicaţia raională „Farul Nistrean”, devenind şi membru al cenaclului literar „Spicuşor”, care activa pe lîngă redacţia ziarului.

       Creaţia Luminiţei cucereşte prin sinceritate, prin curăţenia cuvîntului şi a gîndului exprimat, prin dorinţa de a schimba măcar ceva în bine în această lume a noastră dominată de interesul meschin şi de indiferenţă.

       Pentru Luminiţa Melnic poezia contează mult mai mult decît pentru altă lume, deoarece îi oferă posibilitatea de a zbura, de a se refugia în alte spaţii – acolo unde nu există orgoliu, invidie, urîţenie, ci doar oameni buni, milostivi, cu dragoste de Dumnezeu. Cazul Luminiţei Melnic, care e un autodidact în scrierea poeziei, dă dovadă că poţi scrie frumos şi fără a învăţa teoria versificării, dacă ţi-a fost inspirat har dumnezeiesc. 

       La doar un an, în 2008, Luminiţa Melnic reuşeşte să editeze a doua carte a sa – „Ritmuri adolescentine”. Culegerea prezintă mai mult un elogiu foştilor învăţători, profesori, care au depus eforturi considerabile pentru a-i educa pe copii şi a le altoi dragostea pentru tot ce e frumos şi sfînt. La fel, este vorba şi despre o revenire la satul natal cu datinile lui, la căsuţa părintească, la anii copilăriei şi adolescenţei, imposibil de uitat.

       Vorba Claudei Partole: „Luminiţa Melnic scrie atît de simplu, dar atît de adînc; atît de nepretenţios, dar cu atîta farmec feciorelnic”.

      „Mulţumesc mult celor care au fost receptivi şi au contribut cu cît au putut pentru a aduce sărbătoarea şi în căsuţa acestei familii. Vă mulţumesc că v-aţi  grăbit să faceţi bine, că noi plecăm, iar el rămîne”, zicea din scenă cu ocazia înmînării donaţiei dna preşedinte al raionului. Angajaţii secţiilor, direcţiilor, serviciilor Consiliului raional, împreună cu cei din cultură au pus mînă de la mînă şi au adunat 3200 de lei pentru această familie şi mai multe daruri.  Din puţinul lor au ajutat familia respectivă şi membrii Organizaţiei raionale a oamenilor de vîrsta a treia “Tezaurul naţiunii” prin intermediul preşedintelui, dna Vasilisa Niţulenco.

       După consumarea acestui moment din agenda sărbătorii, asistenţa a fost încîntată de evoluarea membrilor formaţiei “Tharmis” şi solista acesteia Ana Cernicova. Sala nu a mai obosit să tot aplaudeze, ba şi să danseze în ritmurile ce răsunau din scenă.

       Şi, deoarece, Ziua Naţională a Culturii vine cu o fericită coincidenţă – ziua naşterii lui Mihai Eminescu, spectatorii au mers şi au depus flori la bustul poetului-nepereche, amintindu-şi de viaţa şi creaţia Luceafărului poeziei noastre.