Comisia pentru Situații Excepționale din raionul Rezina s-au întrunit în ședință

Comisia pentru Situații Excepționale a raionului Rezina s-a întrunit pe 16 noiembrie curent, în ședință. Vezi aici hotărârea Comisia pentru Situații Excepționale a raionului Rezina. Anexa nr.1 la Hotărârea CSE Rezina nr.4 din 16 noiembrie 2022.

Consiliul raional Rezina anunță consultări publice

  Stimați locuitori ai raionului Rezina!        Consiliul raional Rezina anunță consultări publice pe marginea proiectului de buget al raionului pentru anul 2023. Propunerile și recomandările pe marginea acestui subiect, supuse consultării publice, pot fi expediate pe următoarele adrese de email: dfrezina@mail.ru, contactrezina@mail.ru, cons.rez.apl@inbox.ru, sau la următoare numere de telefon: 0254 2 10 72, 0254 2 20 58, 0254 2 10 12, sau la Consiliul...

Tineri informați, tineri protejați!

     Servciul Tineret și Asistență Investițională din cadrul Consiliului raional Rezina, în parteneriat cu CSPT"ARMONIA , condus de Stanislav Atamanenco, au organizat în cadrul Zilei Naționale de Tineret,  o sesiune de informare cu tinerii din satele Echimăuți și Cinișeuți. La ședințe au participat aproximativ 70 de tineri, cu vârsta cuprinsă între 14-35 ani.      Întrunirea a avut drept scop, de a informa tinerii...



„Cânt și joc moldovenesc” de Ziua Națională a Portului popular

     Pe 26 iunie curent, de Ziua națională a Portului popular, Secția Cultură a Consiliului raional Rezina, în parteneriat cu primăria Saharna Nouă, a organizat și desfășurat cea de-a III-ia ediție a Festivalului raional al cântecului, jocului și portului popular cu genericul ,,Cânt și joc moldovenesc”. Printre obiectivele Festivalului se regăsesc: revitalizarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului muzical-coregrafic moldovenesc; popularizarea valorilor spirituale şi culturale ale neamului, propagarea culturii tradiţionale moldoveneşti; reanimarea cântecelor și dansurilor folclorice, readucerea lor în circuitul cultural, promovarea formațiilor de cântec și dans folcloric și a portului popular moldovenesc; educarea tinerei generații prin punerea în circulaţie a unor cântece valoroase, din diferite zone ale ţării.

     Trăim pe un meleag, unde obiceiurile și datinile sunt păstrate, promovate și valorificate de-a lungul veacurilor. În cununa marilor sărbători naționale, acum 6 ani, s-a mai adăugat una - Ziua Națională a Portului Popular – sărbătorită în ultima zi de duminică a lunii iunie, unde autenticitatea şi originalitatea costumului nostru popular sunt puse la loc de cinste și care constituie o pledoarie pentru tradițiile noastre de secole de a purta veșminte tradiționale.

     Costumul național, numit și port popular, este marcă a identității, simbol care ne reprezeintă alături de simbolurile de stat, stemă, drapel, blazoane, fiecare popor păstrând un ansamblu vestimentar propriu, ca unul dintre cele mai vechi însemne. Cristalizat în spațiul nostru cultural timp de secole, acesta a fost purtat de toate păturile sociale: nobilime, intelectali, țărani. Chiar dacă la sfârșitul descolului XIX-secolul XX costumul tradițional a fost înlocuit de vestimentație modernă, în ultimul timp, în societatea contemporană se atestă un interes tot mai sporit față de costumul autentic.

     Festivalul „Cânt și joc moldovenesc” a demarat cu o paradă a portului popular pe strada centrală a satului Saharna Nouă, după care, în parcul din localitate, toți participanții, spectatorii, oaspeții Festivalului s-au încins într-o horă a neamului, jucată cu multă pricepere și îndemânare.

     Pentru inaugurarea Festivalului, moderatorul Angela Laur le-a invitat pe scenă pe doamnele Aurelia Grigoriță, vicepreședinte al raionului Rezina, și Angela Racu, șeful Secției Cultură Rezina, dar și pe dl primar de Saharna Nouă, Victor Macrii.

     Dumnealor au salutat participanții și spectatorii, mulțumindu-le pentru dragostea ce o poartă costumului nostru tradițional, datinilor și obiceiurilor moștenite din strămoși.

     Apoi, rând pe rând, în scenă au urcat cele 15 colective participante, prezentând tradiţiile şi valorile de la baștină prin intermediul cântecului folcloric. Cei care au încântat ochiul și inima spectatorilor au fost: Formația folclorică „Trandafirii” din satul Trifești (conducător – Victor Borș); Formația folclorică „Busuiocul” din satul Țareuca (conducător – Ana Burduja); Formația folclorică de copii „Spicușor” din satul Țareuca (conducător – Ana Burduja); Formația folclorică „Comoara satului” din satul Mateuți (conducător – Tatiana Cazac); Formația folclorică „Pădureanca” din satul Țahnăuți (conducător – Serghei Grosu); Formația folclorică de copii „Mugurașii” din satul Țahnăuți (conducător – Vasile Leșan); Formația folclorică „Floarea dorului” din satul Cuizăuca (conducător – Ana Odobescu); Formația folclorică „Sălcioara” din satul Solonceni (conducător – Vasilița David); Formația folclorică „Lozioara” din satul Sârcova (conducător – Elena Cușnir); Formația folclorică „Moștenitorii” din satul Cinișeuți (conducător – Anna Cușnir); Ansamblul folcloric „Opincuța” de la PRC „Nicolae Lupov” (conducător – Eugenia Cernega); Formația folclorică de bărbați „Haiducii” de la PRC „Nicolae Lupov” (conducător – Maxim Frunză); Orchestra de muzică populară „Floricica” de la PRC „Nicolae Lupov (conducător – Igor Bucatari); Ansamblul de dansuri populare „Chindia” de la PRC „Nicolae Lupov” (conducător – Igor Șveț), și Formația folclorică „Lozioara” din satul Buciușca (conducător – Margarita Codreanu).

     Totodată, ținem să menționăm, să apreciem munca și dedicația colectivelor folclorice, care, pe lângă programul artistic, pe care l-au prezentat de pe scena Festivalului „Cânt și joc moldovenesc”, au amenajat tradiționale și frumoase case mari moldovenești: Formația folclorică „Trandafirii” din satul Trifești; Formația folclorică „Floarea dorului” din satul Cuizăuca; Formația folclorică „Sălcioara” din satul Solonceni; Formația folclorică „Lozioara” din satul Sârcova; Formația folclorică „Moștenitorii” din satul Cinișeuți; Ansamblul folcloric „Opincuța” de la PRC „Nicolae Lupov” și Formația folclorică „Lozioara” din satul Buciușca.

     În cadrul Festivalului, ne-au bucurat ochiul și mai multe expoziții personale ale lucrărilor meșterilor populari din raion. În afară de faptul că au admirat rezultatul măiestriei și priceperii meșterilor noștri populari, vizitatorii au avut ocazia de a achiziționa unele dintre lucrări. Cu exponate de zile mari ne-au încântat meșterii populari Ana Purici, Mihai Cotelea, Vitalie Cernega din Rezina, Iurie Lazari, Tatiana Lazari, Liuba Șveț, Valentina Beldiman din Saharna Nouă și Elena Taban din Țahnăuți.

     Pe finalul spectacolului, care a fost unul de voie bună și cinstire a portului popular, obiceiului și folclorului autentic, meșterul popular din Saharna Nouă, dna Liuba Șveț, a amintit de pe scenă de regretatul Sergiu Botnaru, fost director al Căminului de cultură din localitate, răpus în anul trecut de o boală nemiloasă. În memoria lui, a interpretat și o strofă dintr-o romanță care îi plăcea mult lui Sergiu, iar la final a rugat spectatorii să n-o aplaude, ci, printr-un minut de reculegere, să cinstească amintirea acestui om de cultură.

     La finele Festivalului „Cânt și joc moldovenesc”, ediția a III-ia, care a fost găzduită cu mult drag de către primăria comunei Saharna Nouă, toți participanții, meșterii populari, toți cei, care au fost implicați în vernisarea Expoziției „Casa mare”, au primit diplome și premii bănești, înmânate de către dnele Aurelia Grigoriță și Angela Racu. Un semn de gratitudine i-au înmânat organizatorii și primarului de Saharna Nouă, Victor Macrii, în care se menționa: „Din partea organizatorilor, a tuturor artiștilor și spectatorilor de azi, Vă mulțumim pentru sinceritatea, dăruirea și receptivitatea de care ați dat dovadă în susținerea și organizarea Festivalului raional al cântecului, jocului și portului popular cu genericul „Cânt și joc moldovenesc”, ediția a III-ia, în satul Saharna Nouă.

     Vă dorim sănătate trainică, viață îndelungată împreună cu oamenii dragi inimii, succese în toate activitățile, o veșnic vie dragoste pentru tradițiile neamului și tot binele din lume”.

     Din numele Secției Cultură Rezina mulțumim sincer tuturor participanților, spectatorilor, care au venit într-o zi de vară în parcul din satul Saharna Nouă să se bucure de tezaurul neamului, tuturor băștinașilor, care au fost implicați în pregătirile pentru buna desfășurare a Festivalului, și să vă îndemnăm pe toți să ținem mereu aprinsă flacăra iubirii de neam și de tradiție.

Aculina POPA, specialist principal, Secția Cultură Rezina

Acasă

În sus