Exploatarea prin muncă e tot trafic de persoane

      Începând cu anul 2007, anual, la data de 18 octombrie, este marcată Ziua Europeană de Combatere a Traficului de Persoane, eveniment prin care se urmăreşte creşterea gradului de conştientizare de către populaţie asupra gravităţii acestui fenomen, în care victimele sunt tratate ca bunuri ce pot fi vândute şi cumpărate. Definiţia juridică internaţională a traficului de fiinţe umane descrie fenomenul ca recrutarea, transportul, transferul, cazarea sau primirea persoanelor, prin ameninţarea cu sau utilizarea forţei sau altor forme de constrângere, prin răpire, fraudă, înşelăciune, abuz de autoritate sau de o situaţie de vulnerabilitate, sau prin oferirea sau acceptarea de plăţi sau avantaje pentru obţinerea consimţământului unei persoane având autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării. Exploatarea cuprinde, cel puţin, exploatarea prostituţiei celorlalţi sau alte forme de exploatare sexuală, munca sau serviciile forţate, sclavia sau practicile similare acesteia, aservirea sau prelevarea de organe. Traficul în scopul exploatării prin muncă, constituind cea mai frecventă formă de exploatare. 

         Traficul de persoane pentru exploatare prin muncă înseamnă recrutarea, transferul, adăpostirea sau primirea de persoane, prin înşelăciune, fraudă, ameninţare, utilizarea de constrângere, abuz de putere sau de o poziţie de vulnerabilitate - în scopul exploatării prin muncă, inclusiv muncă forţată.

      Prin muncă forţată se înţelege orice muncă sau serviciu care este obţinut de la orice persoană sub ameninţarea unei pedepse şi pentru care persoana respectivă nu s-a oferit în mod voluntar , deci fără consimțămîntul acesteia . Conform prevederilor art.7 alin.(1) din Codul muncii  “munca forţată (obligatorie) este interzisă”. Reieșind din prevederile art.7 alin. (4) din Codul muncii “la munca forţată (obligatorie) se atribuie: încălcarea termenelor stabilite de plată a salariului sau achitarea parţială a acestuia; cerinţa angajatorului faţă de salariat de a-şi îndeplini obligaţiile de muncă în lipsa unor sisteme de protecţie colectivă sau individuală ori în cazul în care îndeplinirea lucrării cerute poate pune în pericol viaţa sau sănătateasalariatului”.

      O altă formă a exploatării prin muncă o avem - utilizarea muncii nedeclarate, care este interzisă de Lege, dar care este frecvent întîlnită în Republica Moldova. Conform prevederilor art.7 (prim) din Codul Muncii “prin muncă nedeclarată se înţelege orice muncă prestată de o persoană fizică pentru şi sub autoritatea unui angajator fără a fi respectate prevederile prezentului cod referitoare la încheierea contractului individual de muncă ”.

          Deasemenea sunt întîlnite și alte forme ale exploatării prin muncă cum ar fi : nerespectarea de către angajator a duratei normale a timpului de muncă; atragerea la muncă suplimentară, în zilele de repaus și de sărbătoare nelucrătoare în lipsa acordului scris al salariatului;refuzul angajatorului de a acorda pauze suplimentare pentru alimentarea copilului; refuzul angajatorului de a acorda concedii anuale de odihnă potrivit modului stabilit de lege;refuzul angajatorului de a acorda concedii sociale, de studii, garantate de lege;efectuarea reținerilor neîntemeiate din salariu; neacordarea garanțiilor și a compensațiilor prevăzute de lege; refuzul angajatorului de a elibera certificatul cu privire la muncă și salariu; stabilirea și achitarea unui salariu sub nivelul minim garantat de stat sau stabilit prin contractul colectiv/convenția de muncă; neretribuirea muncii suplimentare, a muncii prestate în zilele de repaus și de sărbătoare nelucrătoare și/sau a muncii de noapte; neachitarea adaosurilor, a sporurilor, a plăților de compensare, inclusiv a premiilor prevăzute de lege, de regulamentele aprobate de angajator, de contractul colectiv/convenția de muncă, de contractul individual de muncă.

        Persoanele afectate de exploatarea prin munca pot fi atît  adultii sau copiii. Legislaţia interzice încadrarea în câmpul muncii a copiilor până la vârsta de 15 ani. Priviți și tratați ca o sursă ieftină sau chiar gratuită de muncă, mulți copii, dimineața, în loc să-și ia ghiozdanul și să meargă la școală, își iau securea, găleata ori sapa și merg la tăiat porumb, cules mere, iar primăvara, la săpat. Munca acestora este cel mai des folosită în agricultură, în comerț și la construcții. De vină sunt și liderii care angajează copii la muncă , însă nu doar angajatorii se fac vinovaţi de exploatarea copiilor, ci şi părinţii care îi încurajează să meargă la muncă. Cei mai expuşi riscului de a fi exploataţi prin muncă sunt copiii din familiile social vulnerabile, iar diminuarea acestui fenomen trebuie începută prin identificarea la timp a familiilor respective. Acestea ar trebui monitorizate foarte des de către asistenții sociali, de către medicul de familie, de către polițistul de sector sau inspectorul pentru minori din acea localitate, directorul de școală, primarul localității. În Republica Moldova copiii frecvent sunt antrenați în munci agricole, ceea ce presupune utilizarea unui echipament periculos, a pesticidelor, ridicarea unor greutăți mari, și poate afecta dezvoltarea fizică a copilului. Copiii sunt utilizați în industria de construcții, efectuează lucrări la înălțimi mari și ridică greutăți peste măsura posibilităților lor, fără respectarea normelor  de securitate a muncii.Implicarea copiilor în munci în cadrul propriei gospodării, se consideră o normalitate în gospodăriile rurale, mai ales în timpul vacanțelor. Acestor activități se adaugă mulsul vacilor, ciobănitul, lucrul la stână sau în fermele de păsări, munca în câmp.  Mai grav este că părinții nu conștientizează pericolul la care își expun copiii, iar copiii, dependenți de părinți, nu pot să riposteze și să se eschiveze de la sarcinile care le sunt impuse.

          Prin exploatarea prin muncă a copilului se subînțelege:

- munci prestate de copii sub vârsta minimă de angajare . Încadrarea în cîmpul muncii a minorilor sub vîrsta de 15 ani este interzisă, iar încadrarea în cîmpul muncii a minorilor cu vîrsta de la 15 la 16 ani se admite doar cu acordul scris al părinților sau al reprezentanților legali ;

- utilizarea muncii minorilor la lucrările cu condiţii de muncă periculoase, grele, vătămătoare şi/sau periculoase, la lucrări subterane, precum şi la lucrări care pot să aducă prejudicii sănătăţii sau integrităţii morale a minorilor (jocurile de noroc, lucrul în localurile de noapte, producerea, transportarea şi comercializarea băuturilor alcoolice, a articolelor din tutun, a substanțelor stupefiante şi toxice)etc. Nu se admite ridicarea şi transportarea manuală de către minori a greutăţilor care depăşesc normele maxime stabilite de Lege pentru ei.

- durata excesivă a zilei/săptămânii de lucru, care depăşeşte numărul maximal de ore de muncă, admis de lege care este 24 de ore pe săptămână pentru salariaţii în vârstă de la 15 la 16 ani şi 35 de ore pentru cei cu vârsta de la 16 la 18 ani ; Pentru salariaţii în vîrstă de pînă la 16 ani, durata zilnică a timpului de muncă nu poate depăşi 5 ore, iar pentru salariaţii în vîrstă de la 16 la 18 ani durata zilnică a timpului de muncă nu poate depăşi 7 ore.

- activităţi economice contra unor plăţi, achitate în bani, produse şi mărfuri sau în contul unor datorii ale adulţilor; 

- limitarea accesului la studii din cauza implicării în munci.

Situaţiile de trafic trebuie aduse în atenţia inspecorilor de muncă. Inspectorii vor vizita locurile de muncă, vor verifica condiţiile de muncă , vor examina cazurile respective , și în caz de constatare a cazurilor de trafic de persoane prin exploatarea prin muncă le va referi instanțelor de judecată și se vor aplica amenzi.

         Conform prevederilor Codului Contravențional al Republicii Moldova , în cazul admiterii  cazurilor de trafic de persoane prin exploatarea prin muncă menționate mai sus ,  sancţiunile aplicate pot ajunge la o amendă de  pînă la 400 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice , iar  în unele cazuri și cu  privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an.

Gherman Liliana, inspector principal

Inspecția Teritorială de Muncă Orhei.