Tutunul și sănătatea plămânilor

  Fumatul este una dintre cauzele majore de îmbolnăvire și mortalitate în întreaga lume. Speranța de viață a unui fumător este cu 5-20 de ani mai mică, iar aceasta depinde dacă se îmbolnăvește sau nu din cauza fumatului.

  Tutunul era complet necunoscut în Europa până în 1492, anul descoperirii Americii de către Columb. Marinarii au văzut cum indienii fumau frunze uscate de tutun, înfășurate în frunze de palmier sau bananier. Încet-încet, obiceiul a fost preluat și, pe vremea conchistadorilor, fumatul devenise ceva obișnuit. Interesant este faptul, că primele trabu-curi, așa cum le cunoaștem astăzi, au fost făcute în Spania, la începutul secolului al XVIII-lea. Pe la 1790 producția de trabucuri a trecut Pirineii și au apărut primele mici manufacturi în Franța și Germania. Ulterior, olandezii au început să producă renumitele lor trabucuri uscate, însă cu tutun provenit din coloniile din est (Java, Sumatra).

  Fumatul este o activitate recreațională, în care o substanță, cel mai des tutunul, este arsă, iar fumul este fie inhalat, fie doar gustat. Substanțele active, precum nicotina, sunt eliberate prin combustie, ajungând astfel să fie absorbite prin intermediul organelor interne. Obiceiul se mai efectuează și ca parte a unor ritualuri religioase sau nereligioase, pentru a conduce la înălțarea spiritului.

   Cea mai întâlnită metodă de a fuma este aceea prin intermediul țigărilor, fie fabricate industrial, fie confecționate artizanal, prin împăturirea unei cantități de tutun în hârtie.            Dintre alte forme de fumat, se pot aminti folosirea pipei și trabucurilor.

   Fumatul pasiv reprezintă inhalarea fumului de țigară de către nefumători, într-un mediu, în care se fumează și este la fel de dăunător pentru sănătate ca și fumatul propriu-zis.

   Efectele fumatului pasiv pot fi senzația de greață, cefaleea, tusea, iritația ochilor, exacerbări la pacienții astmatici, creșterea riscului de cancer pulmonar, de maladii cardiovasculare și accidente vasculare cerebrale.

   Cele mai frecvente cauze ale fumatului sunt: din curiozitate, din imitație, din dorința "de a fi în rândul oamenilor," de a părea maturi, de a nu fi considerați "papă-lapte", de a căpăta un plus de independență, de a "rezista" mai mult la oboseală, la efort intelectual, ca antidot la diferite stări stresante.

De ce sunt țigările   atât de dăunătoare?

   Până în prezent s-au izolat 1350 de constituienți ai fumului de țigară și se pare că numărul lor este mult mai mare. În fumul de țigară se regăsesc, cu o singură excepție, cele 481 de substanțe cancerigene, izolate de către Hartwell. La originea tulburărilor cardiovasculare la fumători stau în principal două dintre elementele principale ale fumului de țigară: nicotina și oxidul de carbon. Acesta din urmă, împreună cu hemoglobina, formează un component stabil, carboxihemoglobina, care se comportă în sângele marilor fumători ca un element extrem de nociv, provocând tulburări de oxigenare, tromboze și infarcte. După cum arată o revistă franceză, Institutul Național Francez al Sănătății oferă tabacismului 70000 dintre decesele anuale din țară. Dintre cele 70000 de victime, 20000 își pierd viața ca urmare a infarctelor miocardice, ceva mai mult de 15000 - din cauza bronșitelor și 35000 - în urma cancerului. Printre numeroasele substanțe nocive identificabile, 46 de substanțe chimice dozabile din tutun s-au dovedit a fi cancerigene. Cercetările recente au arătat că fumul de țigară se combină cu aerul și formează compuși cancerigeni, așa-numitele nitrozamine, care reprezintă de fapt un pericol și pentru nefumători.

Care sunt efectele asupra organismului?

Sistemul respirator:

 - iritația traheei și a laringelui, care conduce la îngroșarea tembrului vocii sau voce răgușită;

   - cauzează insuficiența respiratorie;

   - tuse cronică;

   - cancer bronhopul-monar.

Sistemul cardiovascular:

   - creșterea tensiunii arteriale și ratei frecvenței cardiace;

   - obliterarea vaselor periferice, fapt care conduce la gangrene, amputări ș. a.;

   - coagulopatii: tromboze, infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale;

Sistemul imun:

        Fumatul conduce la scăderea producerii de anticorpi. Nivelul redus al imunoglobulinelor poate fi un factor care contribuie la infecțiile respiratorii cronice mai frecvente și mai severe la fumători. Fumătorii suferă de gripă de trei ori mai mult decât nefumătorii!

        Având în vedere studiile savanților în ultimele decenii despre efectele fumatului asupra sănătății în diverse țări, s-au luat măsuri menite să-i ajute pe fumători în a abandona această deprindere și de a-i proteja totodată pe nefumători. Este vorba de interzicerea fumatului în instituțiile publice, birouri, mijloacele de transport în comun, spitale, reuniuni publice, ședințe. S-au luat măsuri tehnologice, care să ducă la limitarea efectelor nocive ale țigărilor prin limitarea substanțelor toxice (gudron și nicotina) cu efect cancerigen și s-au introdus în țigări unele substanțe, care înlocuiesc tutunul. Se extinde tot mai mult obligativitatea de a se menționa substanțele toxice, conținute în țigări, concomitent cu limitarea publicității pentru diversele tipuri de țigarete.          

        O altă metodă de luptă antitabacică este și politica prețurilor prin taxarea acestora după gradul de nocivitate, îndemnându-i astfel pe fumători către consumul de țigări "mai ieftine". Pretutindeni unde a fost lansată campania contra fumatului, s-a remarcat o diminuare a consumului de țigarete și, odată cu aceasta, scăderea incidenței consecințelor grave amintite.

Evgheni VERLAN, medic de familie, IMSP "Centrul de Sănătate" Rezina