Situația epidemiologică prin boli diareice acute și prevenirea lor
În republică se înregistrează anual cca 18-20 de mii de cazuri de boli diareice acute (BDA), inclusiv cu până la 10 decese printre copiii sub vârsta de 5 ani și adulți.
În structura morbidității, în 65-76% predomină copiii de 0-17 ani; morbiditatea în mediul populației urbane este de 1,8 ori mai mare comparativ cu populația rurală. Anual se înregistrează cca 22 de izbucniri epidemice cu 5-10 și până la 300 de bolnavi.
Se menține riscul înalt de apariție a cazurilor indigene și de import a holerei în țară, a altor BDA datorită migrației intense, inclusiv în regiuni nefavorabile la aceste infecții.
Situația prin BDA în țară se complică și datorită contaminării biologice înalte a produselor alimentare, bazinelor acvatice deschise, neajunsurilor în respectarea igienei în locurile de educație/învățământ, odihnă, muncă și la domiciliu. BDA sunt boli social determinate, nivelul lor fiind un indicator indirect al stării socioeconomice.
În grupul bolilor diareice acute sunt incluse un șir de patologii cu mecanismul de transmitere fecal-oral, ca exemplu: holera, dizenteria, infecția rotavirală, salmoneloza, febra tifoidă, yersinioza etc.
Semnele clinice ale acestui grup de nozologii sunt diferite, dar sunt și semne comune, inclusiv febra până la 400C, dureri în abdomen, grețuri, vomă, scaun lichid (cu sânge, mucus, apos) cu frecvență până la 20-30 de ori pe zi, slăbiciuni generale, cefalee etc. În unele cazuri se dezvoltă septicemia, deschidratarea și, respectiv, șocul toxico-infecțios. La copii, mai ales până la 1 an de viață, semnele clinice se dezvoltă mai repede decât la adulți și, respectiv, starea sănătății se poate agrava în timp scurt.
Perioada de incubație este perioada de la pătrunderea agentului etiologic în organismul uman până la dezvoltarea semnelor clinice. La diferite forme nozologice această perioadă diferă de la 30 de minute până la 3-7 zile, la yersinioză. Febra tifoidă - până la 3 săptămâni.
În Republica Moldova creșterea sezonieră a morbidității prin BDA se atestă în perioada caldă (lunile iunie-septembrie).
Omul se poate infecta pe cale alimentară, habituală și hidrică, respectiv și măsurile profilactice sunt direcționate la întreruperea realizării mecanismului de transmitere a infecțiilor date. La unele nozologii (infecția rotavirală) se realizează și calea aerogenă de transmitere.
Sursă de infecție pentru o parte din BDA (dizenterie, infecția rotavirală, febra tifoidă etc) este numai omul. Pentru alt grup de boli, ca salmoneloza, yersinioza, febra paratifoidă B și C etc, în calitate de surse de infecție sunt și animalele, păsările, rozătoarele.
Răspândirea agenților cauzali ai BDA în mediul înconjurător este ubicuitară, astfel putem contacta cu agenții cauzali ai BDA în diferite locuri: transport, instituții publice, în locuri de educație, instruire, muncă, odihnă etc. Studiile efectuate au demonstrat afectarea imensă cu bacterii a butoanelor ascensoarelor, mânerelor de la ușă, scaunelor de toaletă în WC.
Indicele morbidității prin BDA în Republica Moldova, inclusiv raionele de Est, a constituit 540,7 la 100 de mii de locuitori, în anul 2018. Cazuri de holeră nu se înregistrează din anul 2001. Morbiditatea sumară prin BDA în anul 2018, ca și în anii precedenți, a fost determinată de cota înaltă (76%) a copiilor în vârstă de până la 17 ani, din care, în 42,5% de cazuri, sunt copii până la 2 ani, în 11,4% - copii până la 1 an - ca rezultat al carențelor în respectarea condițiilor de pregătire a alimentelor pentru copii în condiții casnice și a igienei personale, deficiențelor în instruirea igienică în rândul femeilor gravide.
Pentru prevenirea BDA, îndeosebi la copii, este necesar de a respecta următoarele reguli:
- alăptarea naturală a copiilor mici în termen cât mai îndelungat;
- imunizarea copiilor contra infecției rotavirale;
- spălarea mâinilor cu săpun după frecventarea veceului și înainte de masă, până la pregătirea bucatelor. Controlați acest lucru la copii;
- spălarea abundentă, sub apă curgătoare, a fructelor și legumelor ce se folosesc fără prelucrare termică;
- excluderea din alimentație a produselor alimentare ușor alterabile cu termen expirat sau de calitate negarantată (vizual, organoleptic);
- evitarea procurării produselor alimentare în locurile neautorizate, fără condiții de păstrare;
- curățarea și dezinfecția suprafețelor de bu-cătărie și a inventarului (cuțite, platouri etc), folosit la prepararea bucatelor;
- plasarea separată, respectând principiul de vecinătate, a produselor gata și a materiei prime în frigider;
- folosirea ustensilelor de bucătărie separate pentru tranșarea produselor gata și a materiei prime;
- respectarea regimului de prelucrare termică a produselor alimentare și a termenelor de păstrare;
- prevenirea pătrunderii în casă, mai ales la bucătărie, a muștelor, insectelor de bucătărie, șoarecilor.
În timpul pregătirii pentru diferite festivități, se interzice:
- organizarea festivităților în localuri unde lipsesc condiții elimentare de igienă (spălarea mâinilor, WC, seturi suficiente de veselă de bucătărie, capacități limitate de păstrare a produselor alimentare etc);
- prepararea bucatelor cu 2-3 zile înainte de festivitate;
- folosirea ouălor, inclusiv de gâscă și rață, pentru pregătirea cremelor și dulciurilor fără prelucrare termică;
- implicarea în procesul pregătirii bucatelor a persoanelor cu febră, semne clinice de BDA și alte maladii infecțioase.
La plecare peste hotarele țării pe un timp îndelungat este necesar:
- să respectați permanent regulile de igienă personală;
- să evitați consumul de apă, gheață sau produse alimentare, dacă nu sunteți siguri că ele sunt inofensive.
În cazul apariției semnelor clinice de BDA nu se permite autotratamentul, mai ales când aceste simptome se dezvoltă la copii. Recomandarea de bază este consultarea de urgență la medicul de familie pentru prescrierea tratamentului argumentat și adecvat, în scopul evitării consecințelor nedorite.
Mihail STOIAN, medic igienist la CSP Orhei (Rezina)