Comisia Extraordinară de Sănătate Publică, convocată într-o ședință de lucru

      La data de 29 ianuarie 2018 a fost convocată ședința Comisiei Extraordinare de Sănătate Publică pentru a fi discutate două întrebări stringente. Conform ordinii de zi, aprobată de către toți membrii Comisiei, prima chestiune a fost situația în raionul Rezina privind cazurile de Intoxicație acută neprofesionale exogene de etiologie chimică (IANEEC), și în special, cele din cadrul instituțiilor publice de învățămînt din raion. În anul 2016 au fost notificate și raportate în raionul Rezina 123 de cazuri de IANEEC, dintre care 93 de copii (75,6%), aici fiind inclus și cazul de intoxicație din cadrul IP „LT „Ion Creangă” din satul Cuizăuca cu 57 de cazuri. Anul 2017 se evidențiază printr-o ușoară descreștere a numărului de cazuri de intoxicații acute neprofesionale exogene de etiologie chimică, fiind notificate doar 69, dintre care 37 de copii (53,6%).

      Cazul înregistrat la data de 25.01.2018 în incinta IP „Gimnaziul Pereni” cu intoxicarea a 14 elevi, denotă, cu părere de rău, nivelul de conștientizare a părinților privind pericolele existente pentru copii. În aceeași zi activitatea instituției a fost sistată, până la stabilirea circumstanțelor și lichidarea focarului. La data de 29 ianuarie 2018 echipa s-a deplasat la Pereni, unde a fost stabilit că în instituție nu există pericol pentru sănătatea copiilor. Astfel, a fost decisă reluarea activității instituției din data de 30 ianuarie.

      Cercetarea cazului din IP „Gimnaziul Pereni” a evidențiat problemele principale cu care se confruntă societatea noastră - atitudine, responsabilitate, conșientizarea pericolului, cultură etc. Activitatea unui profesor, a unui medic, a unui polițist nu ține de controlul riguros a lucrurilor deținute de către un elev, ci de educație, sănătate și securitate. În acest caz este necesară sensibilizarea părinților asupra responsabilității ce o poartă, precum și a extinderii pericolului existent asupra altor copii.

      Conform ordinii de zi a ședinței Comisiei Extraordinare de Sănătate Publică, a doua întrebare, la fel de importantă, a fost situația epidemiologică în republic privind răspândirea rujeolei și acțiunile ce se impun.  Anturajul epidemiologic nefavorabil privind rujeola în țările vecine, nivelul de acoperire vaccinală antirujeolică în jurul de 90% integral pe țară (sub nivelul recomandat de OMS – mai mult de 95%), creează pericol real de import al infecției în Republica Moldova, cu răspândirea ei locală. Pe parcursu lanului curent deja au fost înregistrate 5 cazuri suspecte la rujeolă (municipile Chișinău și Bălți, raionul Glodeni). Două cazuri din municipiul Chișinău nu s-au confirmat, altele 3 sunt în curs de investigare.

      De menționat, că toate probele pentru investigare la rujeolă se transmit în laboratorul Centrului Național de Sănătate Publică (unicul din țară, acreditat pentru diagnosticul de laborator al rujeolei, și nicidecum în laboratoare private, necertificate de OMS). În caz contrar, crește riscul pierderii probei, obținerii rezultatelor false, întârzierii confirmării diagnosticului și efectuării măsurilor antiepidemice în focar.

Alina CHIRTOACĂ, șeful Centrului de Sănătate Publică Rezina