Festivalul Național "Trec anii haiducului" în pădurea din Țahnăuți

   Căldura ce s-a lăsat la acest sfârșit de vară peste meleagul nostru, pare că s-a strămutat în sufletele participanților și oaspeților de duminica trecută, care s-au  întrunit într-o poiană frumos amenajată la o margine de sat, la Țahnăuți. 

   Aici și-au dat întâlnire, în cadrul ediției a III-ia a Festivalului Național al cântecului haiducesc "Trec anii haiducului", organizat de către Consiliul raional Rezina, Secția Cultură Rezina, primăria Țahnăuți, în parteneriat cu Centrul Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial. Din mai toate colțurile republicii spre locația de desfășurare a Festivalului-concurs al cântecului haiducesc s-au scurs cete artistice ale interpreților de muzică haiducească.

   De la nord au poposit formațiile "Lăutar" (satul Ruseni, raionul Edineț), "Cusărenii" din satul Bârnova (Ocnița), "Teiuș" din satul Lipnic, Ocnița,

   De la sud, reprezentanți destoinici ai muzicii de hăiducie au fost "Cimișarii" din Cimișlia, "Haiducii" din satul Bujor (Hâncești), iar centrul Moldovei a fost reprezentat de formațiile "Trandafir de la Moldova" din Telenești, "Orheienii" din Orhei, formația "Șoimanii" din Ratuș (Criuleni), "Rapsozii" din Glingeni (Șoldănești), "Haiducii" de la Mereni, fiind completată de formațiile "Pădurenii" din Țahnăuți, "Vatra" din satul Țareuca", "Trandafirii" din Trifești, "Amurgul" din Lalova, formația "Haiducii" din Rezina având un recital de excepție, care s-au perindat într-o paradă a colectivelor folclorice și a portului popular, fiind întâmpinați ospitalier cu pâine și sare.

   Rămâne doar să-i nominalizăm pe membrii juriului, ca să vă dați seama de valoarea și conotația acestui festival de răsunet: Eleonora Graur, președintele raionului Rezina, Svetlana Badrajan, doctor în muzicologie (președintele juriului), Diana Dicusarî, directorul Centrului Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial, Angela Racu, șeful Secției Cultură Rezina, Mariana Dobzeu, specialist principal la Centrul Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial, interpreta de muzică populară Suzana Popescu.

   "Este un eveniment ce unește oamenii de credință, eveniment ce promovează cultura autentică", avea să anunțe dna Eleonora Graur, președintele raionului Rezina. În același context, le-a urat succese participanților aflați în concurs și dna Angela Racu, șeful Secției Cultură. Iar suita de oaspeți veniți din județul Argeș (România) s-a văzut impresionată de amploarea și valoarea acestui festival. Pentru că, din start, deși festivalul a întrunit diferite colective locale a cântecelor haiducești, se putea observa o vădită tentă de profesionalism de selectare a repertoriului. Și aici deja tehnicile de interpretare variau de la un colectiv la altul, fiind utilizate diferite variante de interpretare cu folosirea instrumentelor muzicale sau bazate pe voci. Și aceste nuanțe au contat mult când au fost făcute evaluările. Se mai poate remarca faptul că orice apariție în scenă a unui nou colectiv intriga recepția nu doar a juraților, spectatorilor, dar însuși a membrilor celorlalte colective. Pentru că au cântat bărbații, pentru că evenimentul a avut o conotație de valoare artistică și divertisment, festivalul a întrunit toate calificativele ca să-i fie atribuit titlul de festival național.

   Ineditul acestui festival constă în faptul că fiecare colectiv s-a arătat a fi diferit de celălalt. Având însă o conotație clar definită de promovare și conservare a patrimoniului cântecelor de odinioară haiducești, trebuie să spunem că acest festival constituie un reper de valorizare a potențialului turistic al raionului nostru, bazat pe o autenticitate a produselor locale tradiționale. Și festivalul devine un brand al nostru, unic și inedit, care, la fiecare ediție, poate să atragă tot mai mulți turiști, oaspeți, vizitatori. Așa precum am putut remarca, haiducii formației "Vatra" din Țareuca au prezentat unicul dans, "Roata hai-ducului", un aranjament destul de original și plin de energie.

   Așa precum spuneam, festivalul a avut o tentă de concurs, astfel încât de premii speciale s-au bucurat colectivele de haiduci "Trandafirii" din satul Trifești și "Lăutar" din Ruseni (Edineț). Premiul III a fost adjudecat de formațiile folclorice "Teiuș" din Lipnic și "Vatra" din Țareuca. Premiul II a fost acordat formației "Cusărenii" (satul Bârnova, raionul Ocnița) și "Amurgul" (satul Lalova, raionul Rezina). Premiul I l-a revendicat frumoasa formație "Șoimanii" din satul Ratuș (raionul Criuleni), iar Premiul Mare a mers către formația "Orheienii".

   Și restul participanților s-au învrednicit de mențiuni, premiile și mențiunile fiind acordate din partea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării (21250 de lei) și Secția raională Cultură (750 de lei).

   Ceea ce mai putem remarca, identificarea acestei locații pentru desfășurarea festivalului este evident reușită. Unde mai poate fi un asemenea festival, dacă nu la o margine de pădure? Iar aici, deja s-a acumulat o experiență de organizare de neglijat. Pentru că s-au organizat mese cu de toate bunătățurile, fum de frigărui, butoaie cu vin, plăcinte deosebite, pregătite de gospodinele de la "Hanul lui Hanganu" din Lalova, dar și brânză de oi de la Țahnăuți, sunt semne că orice manifestare culturală nu poate să mai aibă loc fără aceste bunătățuri gastronomice.

   Nelipsiți de la acest eveniment au fost și meșterii populari, care și-au vernisat lucrările variate în expoziții de vânzare, care au bucurat și au atras atenția tuturor. Ceramiștii Adrian Triboi și Violeta Triboi se trag din satul Ciorești (Nisporeni) dintr-o dinastie de confecționari de obiecte de ceramică după o tehnologie veche de peste 2000 de ani, fiind recunoscută de cercetători ca aparținând încă geto-dacilor.

   Meșterul popular Andrei Tihon din Orhei a adus cu sine și două buciume, care făceau deliciul și intrigă inclusiv doamnelor ca să audă cum sună și cum arată acest instrument, pe care l-au văzut doar la televizor. Un tătic stabilit cu traiul în Dublin (Irlanda) a ținut cu tot dinadinsul să-și îmbrace fiicele, cumpărându-le ii. Mi-a zis că fetele lui posedă ii în orașul-gazdă, dar a preferat să mai cumpe-re, prea atrăgătoare s-au dovedit a fi aceste articole de vestimentație. Interesante lucrări a vernisat Viorica Bucătaru, meșter popular din mun. Chișinău.

   Din Criuleni provine meșterul popular Natalia Cangea, care a vernisat un întreg ansamblu de jucării confecționate din pănuși. Iar Andrei Balan din Mateuți a vernisat obiecte din lemn, mult mai utile și ecologice, care se mai folosesc în bucătăria tradițională.

   Valentina Beldiman din satul Saharna Nouă și-a vernisat lucrările aranjate cu mult rafinament. Din Lalova provine meșterul popular Angela Don, care a oferit un spectru larg de articole de ouă încondeiate, jucării. Tot de la Rezina, dna Maria Celan, a vernisat lucrările executate în pănuși, iar Mihai Cotelea, "din neamul bărdacilor din Țahnăuți", cel de a realizat în lemn și trofeele pentru toți participanții la festival, arată cu prisosință că raionul nostru are un vădit potențial turistic. Au mai vernisat lucrările lor Ion Platon din satul Mateuți, Elena Taban din satul Țahnăuți, Tatiana Lazări din Saharna Nouă, Tatiana Herari din satul Cinișeuți, Svetlana Cataraga din orașul Rezina.

   I-am nominalizat aproape pe toți meșterii populari prezenți la această manifestare culturală. Cel puțin, am numit meșterii pe care am reușit să-i identificăm printre mulțimea de vernisaje și puzderia de lume. Iar, ca un semn de referință că la Țahnăuți a fost un festival al cântecului de haiducie, cu remarcile dnei Suzana Popescu: "Am așteptat ca măcar un cobzar să aibă îndrăzneala și curajul să cânte solo", am căutat și eu să identific printre lume un haiduc cu chinjal la brâu, un haiduc "cu pistoale", un haiduc cu mustața sau barba, sau pletele evidente. Sau niște artiști mai tipici, ca la un adevărat casting. Cele mai tinerele hangițe le-am descoperit printre două surioare, venite tocmai din Dublin (Irlanda), care se mândreau cu portul lor popular. Ca să vedeți, și o plimbare călare pe un mândru cal pe cărare de pădure a fost la fel de accesibilă pentru temerari.

   Mult îndrăgita interpretă de folclor Suzana Popescu a avut un scurt recital de cântece și frământări de limbă. De asemenea, un deosebit aport în buna desfășurare a festivalului au avut-o evoluările fanfarei "Plai Nistrean" (conducător Ion Stavinschi), de asemenea producându-se într-un veritabil recital de perfecțiune interpretativă.

   Din partea Consiliului raional Rezina au fost acordate Diplome de gratitudine pentru personalitățile artistice venite de la Chișinău, anunțându-se și următoarea ediție a festivalului, care se va desfășura peste 3 ani.

Gheorghe ȘOVA