Purtăm IE cu mândrIE

    Ziua Universală a Iei și Ziua Națională a Portului popular au fost zile ale triumfului identității, propuse și percepute în veșmântul sufletului. În raionul Rezina ele au fost suplinite, ca dovadă a perpetuării tradiției portului de veșminte populare, de către un frumos Festival-concurs raional al dinastiilor "La izvorul neamului", ediția a II-a, desfășurat în satul Cinișeuți, într-un anturaj de poveste.

   "E în centrul satului festivalul, aproape un kilometru, nu este departe, la scena din vale, la izvor!", mă îndemnară doi tineri, soră și frate, care mi-au ieșit în cale de pe o ulicioară lăturalnică încă la intrarea în satul Cinișeuți, aproape de tanc. între timp, aceștia mă introduceau în agenda zilei ce abia urma să se lanseze. "E festival, sunt invitate colective din 11 sate, nu vor cânta doar ai noștri din sat. De obicei, la noi orice activitate începe la ora stabilită, așa că lumea care și-a dorit să fie la festival, o fi deja în poieniță".

   Frumoși tineri, înalți. în scurt timp fata făcu cale întoarsă, pentru că a observat că o bună parte din lumea venită de prin diferite locuri, purta ie. Am revăzut-o la scurt timp, purtând o mândrie o ie, ușoară ca un puf de păpădie...

   Festivalul-concurs, ajuns la ediția a II-a, a fost organizat de către Secția Cultură a Consiliului raional Rezina și primăria Cinișeuți, având girul și susținerea președintelui raionului, dna Eleonora Graur, dar și a consiliului local Cinișeuți, a mai multor agenți economici din teritoriu. și această zi de duminică s-a arătat a fi foarte frumoasă, pentru că întreaga suflare a îmbrăcat straie de sărbătoare, pentru că la Cinișeuți urma să aibă loc o manifestare de suflet, la care erau așteptați oaspeți dragi din mai multe localități ale raionului, dar și din centrul raional, cu un întreg alai de oameni ce activează în domeniul culturii și valorificării tezaurului cultural popular.

   Epicentrul sărbătorii a fost o poieniță frumos amenajată, de unde-și are izvor râul Saharna. Poate de aceea nici nu a fost nevoie de amenajat o scenă, pentru că anturajul natural predispunea la desfășurarea unui festival al cântecului și portului popular, dar și pentru a-și expune lucrările meșterii populari din localitate și din raion. Evident, ne vom referi și la mesele pline cu bucate pregătite de gospodinele din sat și de reprezentantele unor instituții de pe teritoriul comunității, de membrii dinastiilor venite la festival.

   Așa, precum se obișnuiește, gazda ospitalieră a întâlnit întreg alaiul de dinastii de familii, coborând treptele cu bună dispoziție și poftind să guste din pâine cu sare și, precum se obișnuiește la moldoveni, cu un pahar cu vin. Gospodari cum le este firea, gazdele au știut să-și întâmpine cât mai bine oaspeții, oferindu-le ocazia de a savura din frumusețea acestui peisaj de pe malul începutului de râu Saharna.

   Meșterii populari își ocupară locurile destinate pentru vernisarea lucrărilor, mesele erau și ele pline de bucate, astfel că, ajunși în zona centrală a poieniței, deja funcția de gazdă a fost preluată de reprezentanții Secției Cultură a Consiliului raional Rezina. Fără a ne da în aprecieri detaliate, straiele populare au făcut deliciul acestui festival, mai cu seamă că erau purtate atât de către organizatori, participanți, cât și de reprezentanți ai administrației publice locale, de oaspeți. O senzație de valoare și autenticitate, un etalon de frumusețe, întreaga atmosferă prezenta o valoare unicală și irepetabilă. Poate de aceea e loc să păstrăm, să valorificăm și să promovăm portul popular autentic, pentru că ne dă o senzație de revenire la neam, tradiție și la ceea ce ne reprezintă.

    Mândria, semeția, demnitatea cu care neamul nostru poartă ia, catrința, alte elemente ale portului tradițional - acestea sunt poate că cele mai profunde stări de spiritualitate, de la care nu putem renunța nici sub o oarecare formă.

    Festivalul a demarat, cu multă emotivitate, fiind salutat de către președintele raionului, dna Eleonora Graur, care a evocat faptul că valorile acestui neam rămân a fi zestrea, portul, iar toate acestea sunt actul de identitate pentru existența lui. și dumneaei s-a făcut vădit mândră de participarea atât de largă a acestor reprezentanți de la talpa țării, care prin tradiție, cântec, port, bucate, meșteri populari au o menire de a păstra neamul și ceea ce ne face să fim plini de demnitate. D na președinte le-a urat tuturor colectivelor dinastiilor de familie din raion, care și-au anunțat participarea, mult succes și o bună desfășurare a acestui festival.

    La rândul său, dna Mariana Corcevoi, primarul de Cinișeuți, le-a vorbit celor prezenți, cu multă mândrie, despre lansarea lucrărilor de construcție a apeductului în partea de est a localității. "și faptul că ne aflăm la acest izvor, e o dovadă de curățenie sufletească", a mai menționat dna primar.

    Și dna Angela Racu, șeful Secției Cultură, a venit cu un mesaj de apreciere pentru participanții la festival, dar și spectatori. Ca o adevărată amfitrioană a acestui festival, a fost mereu văzută în zona expozițiilor de lucrări vernisate ale meșterilor populari sau cele cu bucate.

    Parohul bisericii din localitate, Alexandru Bordian, participant activ al diferitor activități comunitare, adică a lucrurilor bune, frumoase și care se fac pentru binele oamenilor, a binecuvântat această activitate culturală de nivel raional, deoarece ține de esența existenței noastre. Ba mai mult, a îndemnat asistența să își potolească setea din apa curgătoare a izvorului amenajat, semn că "cine va bea apă din izvor, străin fiind, poate să rămână, să crească și să înmulțească natallitatea și neamul aici, în satul Cinișeuți".

    Startul festivalului a fost dat de către membrii dinastiei Corcevoi, din localitatea-gazdă. Au urmat dinastiile: Mosienco (satul Echimăuți, 8 membri),  Dejmari (satul Buciușca, 12 membri), țurcan (satul Boșernița, 16 membri), Baiu (satul Ignăței, 14 membri), Mațiuc (satul Horodiște, 11 membri), Frunză (satul Trifești, 12 membri), Melnic (satul Lipceni), Surdu (satul Păpăuți, 8 membri), Cazac (satul Mateuți, 16 membri), Gojinețchi (primăria Pripiceni-Răzeși, 12 membri).

     Recitalul formației folclorice "Rezineanca" a încununat evenimentul, lăsând impresii frumoase tuturor participanților, deoarece a fost evoluarea de debut a colectivului, aceasta a făcut ca lumea să se încingă în horă. Toți cei care au evoluat pe scenă au fost deosebiți. Au cântat de au atins sufletele spectatorilor, au dansat de au ridicat fiecare purtător de ie la joc cu foc. E ziua când am băut cu nesaț din fântâna nesecată a folclorului, a tradițiilor. Firește, încă multă vreme cei prezenți vor comenta acest festival, pentru că și peste ani imaginile surprinse aici, starea de spirit și buna dispoziție a persistat pe tot parcursul manifestării.

    Frumusețea sărbătorii au întregit-o creatorii și meșterii populari. Au fost circa 14 meșteri populari, care mai de care mai iscusit și cu articole deosebite. Se cere remarcată participarea la festival, cu o inedită expunere de covoare confecționate, a dnei Olga Corovai, care, ajunsă la vârsta onestității și respectului, a primit cele mai frumoase aprecieri și aplauze din partea publicului. De asemenea, dna Valentina Beldiman din Saharna Nouă cu expoziția de lucrări croșetate. Sau bucuria de a descoperi meșteri populari locali, despre care până acum nu s-a cunoscut. Exemplu poate fi expoziția meșterului popular în lemn, care sculptează obiecte de utilitate religioasă.

   Toate dinastiile, formațiile și meșterii populari participanți la festival au fost menționați cu diplome, premii bănești și cadouri. Deoarece acest festival a fost un concurs, au fost declarați învingători și deținători ai Premiul III - dinastia Gojinețchi din Pripiceni-Răzeși, Premiul II - dinastia Cazac din Mateuți, iar Premiul I - dinastia Frunză din Trifești.

    Aici trebuie remarcat și faptul implicării reprezentanților fabricii de mobilă din Cinișeuți, care au oferit premianților acestei ediții a festivalului cadouri de preț. Așa cum avea să menționeze dna primar Mariana Corcevoi la final de ediție, festivalul-concurs este o reușită a conlucrării întregii comunități, instituții, oameni de afaceri, consilieri, biserică. și atunci când este unitate în gânduri și fapte, succesul e garantat.

Gheorghe ȘOVA