Cernobâlul - pagină tristă în istoria omenirii
31 de ani s-au scurs de când, pe 26 aprilie 1986, după miezul nopții, o explozie la Centrala Atomoelectrică (CAE) de la Cernobâl avea să declanșeze cea mai gravă catastrofă nucleară din istoria omenirii.
Focarul nu a fost posibil de stins decât doar pe 13 mai 1986. Praful și focul s-au ridicat la o înălțime de 2 km, cantitatea de material radioactiv, răspândit în atmosferă depășind-o pe cea de la Hiroshima de sute de ori. 3500 de persoane a trimis RSS Moldovenească de atunci pentru lucrările de lichidare a consecințelor catastrofei de la Cernobâl. Din raionul nostru au mers în acel infern 33 de tineri și bravi bărbați, sănătoși și cu vise mari de viață.
La Rezina, victimele evenimentului de tristă amintire au fost comemorate printr-un miting, la care au participat conducerea raionului și a orașului, dar și foști lichidatori ai consecințelor catastrofei.
Dna Eleonora Graur, președintele raionului, a venit în fața celor prezenți cu un mesaj, mulțumindu-le pentru dârzenia pe care au manifestat-o în lupta cu dușmanul necruțător, invizibil. Menționând că această categorie de cetățeni merită mult mai mult, a amintit despre faptul că, în ajun de 26 aprilie curent, din Fondul Republican de Susținere Socială a Populației, le-au fost alocate ajutoare a câte o mie de lei fiecăruia. I-a asigurat de toată suținerea conducerii raionului și le-a dorit sănătate multă. Apoi, la inițiativa președintelui, asistența a comemorat victimele catastrofei de la Cernobâl printr-un minut de reculegere.
Mitingul a continuat cu înmânarea Crucii comemorative "Participant la lichidarea consecințelor catastrofei din 1986 de la Centrala Atomoelectrică Cernobâl", instituită prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 80 din 16.02. 2017.
De recunoștința societății i-a asigurat pe participanții la lichidarea consecințelor avariei de la CAE Cernobâl și dl Simion Tatarov, primarul de Rezina, îndemnându-i să fie mai solidari, să se adreseze președintelui raionului, primarului orașului, ca să poată fi ajutați în soluționarea problemelor cu care se confruntă. Le-a mai dorit să se bucure de viață și să fie sănătoși împreună cu toți membrii familiilor dumnealor.
Dl Iurie Tomșa, șeful Secției Administrativ-militare Rezina, a spus că lichidatorii consecințelor avariei de la Cernobâl sunt adevărați eroi, care merită tot respectul; exemple vii în educația militaro-patriotică a tinerei generații.
Cu multă recunoștință a vorbit din partea tuturor camarazilor săi dl Ion Baleca din Peciște, participant la lichidarea consecințelor catastrofei. Dumnealui a mulțumit pentru atenția ce li se acordă, dar a stăruit și asupra câtorva momente durute pentru dumnealor, solicitând ajutorul autorităților raionale.
"Bani ca bani, da sănătate dacă nu-i, e tare greu. Deseori ne confruntăm cu o atitudine negativă din partea lucrătorilor medicali. Nimeni nu cunoaște câte eforturi depunem pentru a găsi un medicament, cât de strașnice ne sunt nopțile, când nu ne putem odihni... Unii, care poate nici armată n-au făcut, se miră cum de mai suntem vii după 31 de ani de la acea catastrofă. E dureros să auzi asemenea cuvinte.
Ne-am dori o mai mare susținere din partea primarilor, o conlucrare mai bună. Nu e doar doleanța mea, e a tuturor colegilor mei. Le mulțumesc pentru vitejia de care au dat dovadă, salvând omenirea de un dușman invizibil și extrem de periculos, pentru care fapt au plătit cu propria sănătate.
Mulțumim tuturor celor care nu ne uită. Purtați-ne respectul, căci noi vom contribui la educația patriotică, așa ca în viitor tinerii să apere cu cinste și demnitate acest pământ", a spus dl Baleca pe finalul discursului dumnealui.
Ulterior, rezinenii-participanți la lichidarea consecințelor avariei de la Centrala Atomoelectrică Cernobâl au fost invitați la o masă de pomenire, unde au avut ocazia să-și împărtășească unul altuia din bucurii, griji și probleme, dar și să-și amintească de camarazii plecați prea devreme dintre noi urmare a acelor evenimente triste...