"Revendicaţi dreptul vostru la diminuarea pericolului schimbărilor climaterice"
Sub acest generic a trecut în anul curent Ziua mondială a femeilor din mediul rural, marcată pe 15 octombrie. Cu doar cîteva zile înainte, la Rezina, Consiliul interramural al sindicatelor din raion, cu susţinerea financiară a Confederaţiei Naţională a Sindicatelor din Moldova, a organizat o masă rotundă la tema dată. În calitate de invitaţi au fost preşedinţii sindicatelor de ramură, preşedinţi ai organizaţiilor sindicale şi activiste din toate ramurile sindicale din raionul nostru, în total - 50 de femei. Scopul mesei rotunde de referinţă a constat în informarea femeilor din mediul rural despre ziua lor mondială şi despre acţiunile care pot fi întreprinse în această zi pentru îmbunătăţirea statutului femeilor din sate. În debut, dna Vera Platon s-a referit la semnificaţia Zilei femeilor din mediul rural, mai vorbind şi despre consecinţele secetei din anul curent, care a generat secarea mai multor surse de apă şi diminuarea considerabilă a recoltelor obţinute în sectorul agrar. S-a referit dna Platon şi la copiii care, în loc să facă studii, muncesc din greu alături de părinţi; la sistemul asistenţei medicale, deseori inaccesibil pentru populaţie; la preţurile medicamentelor care, "în Republica Moldova sunt de 6-8 ori mai mari decît în ţările vecine"; la cei mai bine de 1 mln de locuitori ai ţării noastre, care au mai puţin de 2 dolari venit zilnic; la 136 de milioane de lei restanţe la plata salariilor în anul curent; la tinerii noştri care, la absolvirea facultăţii, nu se pot angaja în cîmpul muncii pe motiv că nu au experienţă de muncă; la neacceptarea, de către unii agenţi economici care activează în teritoriile raioanelor Rezina şi Şoldăneşti, a formării în întreprinderile pe care le gestionează a organizaţiilor sindicale; la salarii plătite în plic etc. "A venit timpul să cerem guvernării acces asigurat la apă potabilă şi dotaţii pentru asigurarea riscurilor în caz de calamităţi naturale", şi-a încheita alocuţiunea dna Platon, bineînţeles, nu fără a felicita femeile prezente, iar în persoana lor - şi pe toate locuitoarele satelor noastre cu prilejul sărbătorii din 15 octombrie.
Dl Mihail Stoian, medic la Centrul de Sănătate Publică Rezina, s-a referit, în special, la caracteristicile organismului feminin şi la particularităţile pe care le manifestă el în simptomatica maladiilor, în reacţiile la preparatele medicamentoase etc, îndemnîndu-le pe reprezentantele sexului frumos să înveţe a avea grijă de sine şi de sănătatea lor.
Următorul oaspete, dl Ghenadie Efremov, şeful Inspecţiei Ecologice Rezina, a vorbit, pentru început, despre drepturile pe care le au cetăţenii ţării noastre, inclusiv femeile, la un medius sănătos şi estetic plăcut; despre încercările de a desfăşura diferite acţiuni cu cararcter ecologist şi în teritoriul raionului nostru şi despre reacţia inadecvată a oamenilor, dar şi a unor reprezentanţi ai APL, manifestată prin neparticipare şi ignorare a activităţilor de referinţă; despre avantajele irigării prin picurare în situaţia în care ne confruntăm cu temperaturi înalte şi cu secetă; despre utilizarea preparatelor de uz fitosanitar fără respectarea regulilor de păstrarea a lor... "Suntem obligaţi să ocrotim solul, apele, aerul, flora şi fauna Republicii Moldova, iar în aceste acţiuni să fim cooperanţi şi să începem prim exemplul propriu", - acesta a fost îndemul de final al dlui Efremov.
La rîndul lor, femeile din sală au avut şi întrebări: ce se întîmplă la uzina de ciment şi dacă sunt arse cauciucuri uzate; care e situaţia la depozitul de chimicale inutilizabile şi interzise de la Păpăuţi etc. Cu referinţă la uzina de ciment, dl Efremov a răspuns că de cînd întreprinderea a primit autorizaţie de ardere a deşeurilor din caucuiuc, acestea sunt arse nu doar ziua, ci şi noaptea şi că, pînă în luna martie 2013, acolo vor fi schimbate filtrele şi uzina de ciment din Rezina "va avea cele mai moderne filtre, cu saci, din tot grupul Lafarge". În depozitul de la Păpăuţi, a mai spus dl Efremov, sunt depozitate 34 de tone de chimicale inutilizabile şi interzise, care, probabil, vor fi nimicite pe parcursul anului următor.
În detalii despre impactul secetei din acest an asupra sectorului agricol din raion, impact care i-a costat pe agricultorii noştri 84 de milioane de lei, a vorbit dl Nicolae Josan, vicepreşedintele raionului în problemle agriculturii. Dumnealui a mai spus asistenţei şi despre faptul că agricultorii noştri vor primi pentru semănăturile de grîu şi porumb, compromise de secetă, 2 milioane 500 de mii de lei din partea statului. La fel, s-a referit la TVA de 20% şi procedura greoaie de restituire de către stat a 12% din ele; la necesitatea construirii sistemelor de irigare şi problemele pe care, de ani buni de zile, încearcă să le soluţioneze la acest capitol administraţia raionului nostru şi secţia Agricultură; la nedorinţa tinerilor noştri de a se încadra în cîmpul muncii şi acceptul de a trăi (şi nu rău) din ajutoare sociale; la necesitatea pedepsirii agenţiolor economici care obişnuiesc să plătească salarii în plic. Dl Josan a mai vorbit şi despre faptul că "ar fi bine ca sindcatele să se implice în soluţionarea problemelor legate de subvenţionarea agriculturii, examinarea preţurilor la motorină, fondarea unor organizaţii de achiziţionare a producţiei agricole” etc.
Dl Nicolae Josan a mai spus şi despre faptul că în agricultura raionului nostru activează cu mult succes şi 8 femei-conducători de gospodării.
După cum şi era de aşteptat, mult a avut de vorbit în faţa asistenţei şi dna Tatiana Batistî, şeful direcţiei CTAS Rezina. Dumneaei s-a referit la toate aspectele ce ne interesează pe noi pe toţi, or pensia este sursa care ne asigură sau ne va asigura existenţa în viitor. Cu părere de rău, dna Batistî a menţionat şi faptul, că se înregstrează multe tentative de falsificare a certificatelor prezentate pentru stabilirea mărimii pensiei, îndemnînd asistenţa să transmită tuturor amatorilor de asemenea trucuri că oricum neadevărul este depistat şi că nu merită să rişte, încercînd să primească mai mult decît merită.
Toate propunerile, sugestiile, doleanţele enunţate în acea zi în cadrul mesei rotunde de către femeile prezente, au fost înregstrate şi sistematizate de către organizatori pentru a fi transmise organelor ierarhic superioare în scopul soluţionării pe viitor.
Aculina POPA