Opera profesorului – etalonul societății

     Cu drag  pentru toți care  știu să prețuiască valoarea valorilor - Profesorul!

     Sincer vorbind, în anii mei de școală nu credeam să devin profesor, mizam pe o profesie mult mai nobilă, care ar fi fost cuprinsă în albia artelor: teatru, muzică… Ajunsă la pragul alegerilor, am mizat pe cea  mai  nobilă dintre toate profesiile pentru că aici mereu ești actor pe scena vieții, compositor în ritmul elevului, interpret inedit prin selectarea tonului potrivit melodiei fiecărei ore. Acuma sunt mândră de alegerea ce  am  făcut-o  pentru că profesorul e conștient de originalitatea sa, de calitatea de a fi om, de dăruirea de sine. Este o frumoasă profesie, care nu seamănă cu nici o alta, o meserie care nu se părăseşte seara, odată cu hainele de lucru. E aspră şi plăcută, umilă şi mândră, exigent şi liberă, o meserie în care mediocritatea nu e permisă, o meserie care epuizează şi înviorează, ingrată şi plină de farmec deopotrivă.     

     Ancorat în prezent, întrezărind viitorul şi sondând dimensiunile posibile ale personalităţii, profesorul instruieşte, educă, îndeamnă, dirijează, cultivă, corectează, perfecţionează şi evaluează neîncetat procesul formării şi desăvârşirii calităţilor necesare omului de mâine.     

     El nu e hoț de suflete, ci e un adevărat suflet nepereche în veșnica căutare a idealurilor pornite de la intellect și aspirând la  apogeul culturii pline de demnitate. Aceasta înseamnă conștientizarea propriei identități de care să fie mândru în manifestarea ei deplină, având ”înțelepciunea ce-l  ajută să reziste și pasiunile ce-l ajută să trăiască” (S. Chamfart). El are  menirea de a modela din argilă omenească un suflet cu susur de  izvor în tot ce spune, cu reflecții ale curcubeului în tot ce gândește, cu calmul și tandrețea căprioarei în tot ce face.

     În fața sa vine fiecare, el îi primește în sufletul său cu  zâmbet și blândețe, îi petrece în lumea mare cu nostalgie și regrete, cu lacrimi și cu speranța că opera sa va fi etalonul societății. Toate acestea vin să confirme iar și iar că pedagogul își are locul cel mai important în creșterea și dezvolatrea societății. Bucuria cea mai mare a fiecăruia dintre noi, pedagogii, este de a trăi intens fiece moment, fiece clipă care ar contribui la o nouă creștere, aspirație plăsmuind un suflet frumos.

     Concursul ”PedagogulAnului”este una dintre aceste oportunități. O simplă propunere de a participa, un îndemn din  partea colegilor de a nu fi indiferentă față de o nouă provocare - și totul a prins viață. La întrebarea ”Ce  m-a  făcut să mă avânt în acest concurs, fiind într-o situație critic din punct de vedere al  timpului, emoțiilor…?”, am găsit un singur răspuns: ”Dorința  de a ieși din zona de confort și a-mi demonstra încă o dată că orice provocare înseamnă o  creștere personală,  dar și profesională”.

     Mândră de primul rezultat, onorată de cel de-al doilea, vin  a aduce mulțumire tuturor celor care m-au ajutat, m-au susținut și mi-au fost alături în dificilele moment ale vieții, prin care am  trecut într-un timp atât de scurt, dar după care am cunoscut ce înseamnă succesul. Nominalizările vor începe cu elevii claselor  a VI-ea și a VIII-ea din Liceul teoretic ”Ion Creangă” Cuizăuca, dar și cei din clasa a VI-ea ”B” din Liceul teoretic  ”Alexandru cel Bun” din Rezina, care au fost cei mai buni dintre cei buni, dar și părinții acestora, al căror sprijin l-am simțit mereu.

     Alături mi-au fost membrii administrației liceului, colegii de breaslă, membrii Direcției Învățământ, Tineret și Sport  Rezina, care niciodată n-au refuzat a mă consulta la necesitate. Iar momentul de premiere a fost într-atât de inedit, enigmatic, emoțional, încât ochii n-au putut rămâne indiferenți și pasivi în fața emoțiilor declanșate în sufletul participanților.

     Urez succes colegei mele cu care urcăm treptele victoriei spre concursul republican. Mizăm pe aceeași colaborare, sprjin emoțional și colaborare cu toți actorii educaționali. Pentru noul an școlar le urez profesorilor care au  adunat în suflet îndoială și deznădejde să-și desfacă larg aripile profesionale și să se avânte în ceea ce înseamnă schimbare, dezvoltare sigură, schimb de  experiență, reușită.

     Venind la izvorul nesecat al inspirației, dați frâu liber  gândurilor pozitive și fiți primii, iar munca vă va fi mereu răsplătită prin emoții unice, trăite de fiecare dată.    

     Mulțumire și succese tuturor.

Larisa  DUCA, profesor de limbă și literatură română, Pedagogul anului 2017