Colinde, colinde, e vremea colindelor...
Ne bat la ușă sărbătorile creștine. În această perioadă, copilașii, dar și noi, cei maturi, adunați de părinți și bunei la gura sobei, ascultăm obiceiurile moștenite din străbuni. Amintindu-ne de ele, concomitent ne odihnim, ne bucurăm, ne îndulcim sufletele cu acea picătură de miere, ce se numește tezaur folcloric.
De-a lungul existenței sale, poporul a plăsmuit numeroase obiceiuri, datini și credințe. Multe dintre ele au dispărut în negura vremurilor. Totusi, unele creații populare, depășind epoca în care au fost zămislite, au fost transmise de la o generație la alta și s-au răspândit pe întregul areal românesc, înscriindu-se ca permanențe ale existenței neamului.
Cunoașterea, pastrarea și perpetuarea valorilor spirituale asigură dăinuirea poporului. În acest context, la Biblioteca noastră, Serviciul activitate cu elevii claselor a V-ea-a IX-a, ne-am propus inaugurarea unui cenaclu folcloric "Auzit-am din bătrâni", scopul principal fiind promovarea tradițiilor și obiceiurilor neamului, dar și familiarizarea tinerei generații cu noțiunile de folclor, balade, legende, colinde, hăituri ș. a.
Ședințele cenaclului se vor desfășura sub deviza "Nu poți cunoaște adevărul istoric al poporului fără a cunoaște creația populară orală". Prima ședință am petrecut-o pe 22 decembrie cu genericul "Colinde, colinde... E vremea colindelor!" Invitatul activității a fost părintele Stanislav Atamanenco, care a făcut o incursiune interesantă în istoria colindelor. Dumnealui a menționat că aceste comori și licăriri de lumină au apărut pentru prima dată în biserică, ramânând până în present creația sfânta a poporului nostru.
Până astăzi colindele revarsă asupra tuturor celor care le cânta și le ascultă lumina cunoașterii de Dumnezeu, întărind credința. Obiceiul de a colinda a prins rădăcini și la alte popoare. Colindele sunt cântate pe la casele oamenilor și în biserici, începând de la sărbătoarea Sfântului Andei și până la Bobotează. Ele ne luminează mintea, fiind punți între generațiile prezentului și trecutului, fapt exprimat foarte frumos în versurile lui Mihai Eminescu:
Colinde, colinde,
E vremea colindelor,
Căci gheata se-ntinde
Asemeni oglinzilor.
Și tremură brazii
Mișcând rămurelele,
Căci noaptea de azi-i
Când scânteie stelele.
La finalul activității toți participanții au interpretat un mănunchi de colinde frumoase auzite de la părinți și bunei, menite să alunge întunericul din sufletele noastre, să ne purifice sufletele, să ne înarmeze cu optimism, cu încredere în ziua de mâine. Crăciun fericit, dragi cititori!
Liuba POPOVICI, șeful Serviciului Activitate cu elevii claselor a V-ea-a IX-a, BP "Mihai Eminescu"