Semănatul de primăvară, finalizat mai devreme

       Semănatul culturilor agricole de câmp se efectuează în două etape, adică semănatul culturilor de toamnă şi semănatul culturilor de primăvară. 

       Suprafaţa totală a terenurilor arabile, gestionate de producătorii agricoli din raion, e de cca 28 de mii ha. Circa 41 la suta din suprafață a fost semănată în toama anului trecut, iar 54 la sută – primăvara.

       Condiţiile climaterice din primăvara anului curent au generat demararea campaniei de încorporare a semințelor în sol cu 15-20 de zile mai devreme ca de obicei. Dacă anterior semănatul de primăvară în raionul nostru era finalizat în ultima decadă a lunii mai-prima decadă a lunii iunie, apoi în anul curent, la 20 mai, lucrările erau deja terminate.

       Pe moment, nivelul terenurilor semănate a atins cota de 95 la sută, cea mai înaltă în ultimii trei ani (2014-2016).

       Analizând datele operative, am constatat că 250 ha din totalul de 1,6 mii ha rămase nelucrate din diferite motive, sunt în primăria Bușăuca. În primăria Cuizăuca vor rămâne nelucrate aproape 200 ha. De la 90 până la 160 ha au rămas pârloagă în primăriile Cinişeuţi, Cogâlniceni, Trifeşti, Ghiduleni, Rezina şi Pereni.

       Dintre culturile de toamnă prevalează grâul (9,2 mii ha) şi orzul (1,5 mii ha). Referitor la culturile de primăvară, putem spune că 7,5 mii ha au fost semănate cu floarea-soarelui, 5,7 mii ha – cu porumb pentru boabe.    Fostele culturi tradiţionale ca sfecla de zahăr în ultimii 8-10 ani nu se cultivă deloc, iar tutunul e sădit pe doar 5 ha, în primăria Ignăţei.

       Făcând o analiză pe categorii de culturi în asolamentul prezent al producătorilor agricoli, pe primul loc sunt culturile cerealiere şi leguminoase cu cota de 66,6 la sută. Al doilea loc, cu 31,1 la sută, le revine culturilor tehnice. Categoria culturilor furajere are numai 1,8 şi restul de 0,5 la sută le ocupă cartoful, legumele şi bostănoasele. Normele privind respectarea asolamentelor, recomandate ştiinţific, sunt depăşite de 1,3 ori de culturile cerealiere, iar de cele tehnice - de aproape 1,6 ori. Sunt şi argumente ale diminuării ultimelor două categorii de culturi. Creșterea legumelor cere un volum de lucru mare, migălos şi nu fiecare producător dispune de condiţiile necesare. Iar necesitatea cultivării culturilor furajere e în dependență directă de dezvoltarea sectorului zootehnic. Totuşi, actuale rămân consecințele nerespectării asolamentelor - scăderea productivităţii culturilor, degradarea terenurilor ş. a.

Vera CERNEGA, șeful Secţiei Agricultură şi Alimentaţie