„Vetre strămoşeşti” a ajuns la cea de-a 12-ea ediţie

Din pomul neamului eu vin

Pe-acest frumos picior de plai,

Cobor uşor dintr-o baladă

C-o mioriţă şi un nai.

Din pomul neamului eu vin

Să cînt acest pămînt străbun,

Din şezători, sub clar de lună,

Să cînt această datină străbună,

aşa a început festivalul folcloric al obiceiurilor şi tradiţiilor populare  "Vetre strămoşeşti", care a fost organizat de către secţia raională Cultură cu susţinerea Consiliului raional Rezina şi s-a desfăşurat la data de 19 august 2012 în lunca Nistrului, în satul Lalova.

   Festivalul cîntecului folcloric demonstrează o mare dorinţă şi o forţă nemărginită a poporului de a-şi cînta graiul, pămîntul, neamul prin lacrimi şi bucurie. Cîntecul folcloric este un sprijin al culturii noastre naţionale care se sprijină pe moştenirea tradiţiilor şi obiceiurilor neamului.

   Colectivele folclorice, atît din raionul Rezina, cît şi din raioanele vecine, Şoldăneşti, Orhei şi Teleneşti au manifestat amplă dorinţă de a participa la valorificarea şi promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor strămoşilor noştri.

   Rădăcinile culturii neamului nostru sunt foarte viguroase. Noi suntem o fiinţă, un codru, o doină, un plai, avem aceeaşi credinţă, sădită în datini şi grai. Plugarul nu poate creşte pîinea fără a îngîna o melodie, un cîntec pe care la auzit de la buzele mamei, atunci cînd frămîntă sau scoate pîinea din cuptor. Cîntecul nu poate exista fără aburii pîinii, fără molcoma doinire a horelor.

   Prin evoluarea lor în scenă,  cele 33 de formaţii folclorice participante la festival, ne-au bucurat ochiul, ne-au mîngîiat auzul, ne-au alinat sufletul, construind tezaurul existenţei noastre.

   Obiceiurile şi tradiţiile culese de la strămoşii noştri au trezit interesul publicului spectator. Formaţiile au adus în scenă obiceiuri şi tradiţii atît de ritual, de muncă, cît şi din cadrul sărbătorilor creştine, aşa cum au fost formaţia folclorică "Trandafirii" de la casa de cultură din satul Trifeşti, formaţiile folclorice "Amurgul" şi "Flori de dor" de la căminul de cultură din satul Lalova, formaţiile folclorice din satele Ghiduleni, Pecişte, Ţîpova, Cuizăuca, Sîrcova, Ţareuca, Ţahnăuţi, Buşăuca.

   O simpatie aparte la publicul spectator au avut-o formaţiile-oaspeţi "Bondiţa" din satul Şestaci şi "Cumătriţele" din Rogojeni  raionul Şoldăneşti,  "Semănătorii" din Cucuruzeni, Orhei şi "Moştenitorii" din Suhuluceni, Teleneşti, care au adus în scenă frumoasele obicee, ca "Scoaterea fetei la joc",  "Drăgaica", "Sfîntul Gheorghe", "La scrînciob".

   Fiecare dintre noi este dator să-şi aplece urechea la vorbele bătrînilor pentru a strînge nestematele, să le şteargă de praf şi mucegai şi să le transmită ca pe o relicvă sfîntă nepoţilor şi strănepoţilor.

Puteți vizita galeria foto a acestei informații aici

Liuba Godonoagă specialist principal la secţia raională Cultură