Eternitatea din valoare se naște

   A văzut lumina zilei în satul Pripiceni-Răzeși, într-o bogată zi de toamnă a anului 1961. Plăpând la naștere, a găsit, împreună cu maica sa, puteri să depășească starea și să se facă băiat voinic. Căci avea Dumnezeu un plan pentru băiețandrul din localitatea răzeșească - să se facă mare și să încânte lumea prin darul divin, dat de Sus, vorbind tuturor despre frumusețile acestei lumi în limbajul culorilor.

   Primele încercări în ale picturii le face încă fiind elev al școlii din sat. Bântuit de patima penelului, în sensul frumos al cuvântului, se simțise și vărul său, Ion. Astfel se autoperfecționau, intrau în competiții, pentru ca într-un final, lumea din sat să afle că în gospodăriile fraților Chiril și Ștefan Popa au apărut picturi murale, chiar pe perții caselor, executate de feciorii lor.

   ...Dar au trecut anii, cei doi flăcăi și-au urmat calea în viață, care tot de pictură a rămas marcată pentru ambii.

   Azi, ajuns la o frumoasă și bogată vârstă - 55 de ani, dar și 30 de ani de activitate, pictorul-pedagog Efim Popa își amintește cu nostalgie de momentul în care a simțit chemarea pentru lumea culorilor. Era mic, nici nu umbla la școală încă. De mânuță cu bunica, a mers să cumpere harbuji la un depozit al colhozului din localitate. Dar acel depozit era amplsat nu oriunde, ci chiar în biserica din sat, la acel moment închisă pentru cuvântul Domnului și pentru creștini. Atunci a văzut băiatul pentru prima dată iconostasul unui locaș sfânt și tot atunci a simțit primii fiori de dragoste pentru artele plastice. Peste ani, fiind deja matur, Dumnezeu l-a ales anume pe el  să restaureze vechiul iconostas din biserica "Adormirea Maicii Domnului" din satul său de baștină.

   Examinând tablourile lui Efim Popa nu poți rămâne indiferent față de mesajul lor - pentru că sunt exteriorizări ale stărilor trăite de autor, cu o puternică tentă de redare a lucrurilor sfinte pentru noi toți. Este vorba de casa părintească, pâinea aburindă, scoasă de mama din cuptor, istoria poporului nostru, dramele lui, dar și... nepăsarea, care, cu mare părere de rău, deseori ne caracterizează acțiunile în raport cu toate aceste lucruri sfinte, irepetabile și de neînlocuit.

   Pe parcursul anilor, Efim Popa a participat la numeroase expoziții unionale, republicane, raionale... Deseori lucrările lui au fost expuse alături de tablouri ale maeștrilor penelului, cum ar fi Mihail Grecu, Andrei Mudrea, Igor Vieru, Eleonora Romanescu, Ion Jumatii, Gheorghe Oprea etc. Iar mai multe din lucrările lui se află la loc de cinste în colecțiile particulare ale amatorilor de arte frumoase din Republica Moldova, România, Franța, Bulgaria.  Cele două evenimente în viața sa, pictorul-pedagog le-a marcat printr-o expoziție - "Eternitatea sufletului meu", vernisată în sala de expoziții a Palatului raional de cultură, la care, într-un început frumos de martie, și-a invitat colegii și prietenii. Au venit mulți, or, asta denotă că mai avem încă iubitori și consumatori de frumos în orașul și raionul nostru. Prezentă la eveniment, dna Eleonora Graur, președintele raionului Rezina, a menționat bogăția cantitativă și calitativă a evenimentelor desfășurate în primele zile ale lui martie, inclusiv expoziția dlui Efim Popa. Dumneaei a apreciat prestația autorului, care e și director al Școlii de Arte Plastice pentru Copii din Rezina, mai spunând că discipolii dlui Popa au noroc să urmeze exemplul unui om talentat. Totodată, dna președinte a apreciat tematica și profunzimea mesajului  tablourilor. Pe final i-a dorit autorului sănătate, fericire și o nouă întâlnire peste o anumită perioadă de timp, cu și mai multe tablouri. Un mesaj de sănătate a avut dna președinte și pentru mama pictorului, care i-a dat viață și care, împreună cu tatăl (plecat la ceruri), l-au crescut, l-au educat, turnându-i din plin în suflet dragoste pentru frumos și valoare.

   Șirul felicitărilor l-au continuat dl Arcadie Mușinschi, vicepreședintele raionului în probleme juridico-sociale, dl Gheorghe Gâncu, viceprimarul de Rezina, dna Angela Racu, șeful Secției Cultură, dar și foarte mulți colegi ai omagiatului. Pictorul rezinean Sveatoslav Zacon a avut un mesaj impresionant, menționând: "Tot așa cum nu putem studia lumina zilei separând-o de izvorul ei, tot așa nu putem analiza arta pictorului Efim Popa separat de omul Efim Popa".

   Vorbitorii, deopotrivă cu măiestria pictorului, au menționat și onestitatea, simplitatea, omenia dânsului, dorindu-i încă mulți ani și multe clipe de inspirație, revărsate în tablouri pline de culoare și conținut.

   Doritorii de a admira expoziția pictorului-pedagog Efim Popa o pot face până la sfârșitul lunii martie, în Sala de expoziții a Palatului raional de cultură.

Nu sunt prooroci în patria lor sau Piatra pe care au ignorat-o zidarii

   Am venit de la vernisajul deschis în Sala de expoziții a Palatului de cultură din Rezina. Rămânând profund impresionat de cele văzute, am hotărât să scriu ceea ce mă frământă lăuntric, în speranța că mă voi elibera de acea stare confuză, pe care noi o avem atunci când soarta ne oferă posibilitatea să servim din cupa fericirii, dar în același timp, niște sechele dau bucuriei un gust amărui.

   Și totuși, dulceața vieții din tablourile expuse umple până peste margini Sala de expoziții cu o lumină blândă și liniștită, așa după cum e și sufletul autorului, pe care majoritatea dintre noi îl cunoaște cu numele de Efim Popa, director și profesor la Școala de Arte Plastice din Rezina.

   De treizeci de ani ne încredințăm copiii în mâinele dumnealui și nici nu bănuim că soarta ne-a oferit norocul de a beneficia de serviciile unui specialist de cel mai înalt nivel. Nu poate fi o instruire și o educație mai bună decât propriul exemplu.

   Astazi  Efim Popa a fost redescoperit de rezineni în calitate de pictor cu literă mare, fapt care îi întărește și mai mult îmaginea de un bun pedagog în domeniu.

   Un mare om și mare pictor moldovean, Ilie Leu, recunoscut atât la nivel național, cât și internațional, spunea: "Nu contează cu ce culori și în care tehnică este realizată pictura, ea trebuie să reflecte o stare". Tablourile dlui Efim Popa, dacă le privim atent, sunt ca niște file dintr-un cronicar. Fiecare lucrare poartă amprenta timpurilor când a fost îndeplinită și a stării sufletești prin care trecea în acel moment autorul. Cum nu putem studia lumina zilei, separând-o de izvorul ei, Soarele, tot astfel nu putem vorbi despre ceea ce face el în pictură și educație separat de omul Efim Popa. Vorbind despre artă, ființa dumnealui este reflectată în toate lucrările luate în ansamblu și în fiecare tablou în parte, care fascinează uneori prin complexitatea mijloacelor de expresie și, în același timp, prin ușurința îndeplinirii, care ascunde în spate ani de exercițiu.

   Prospețimea și spațiul din acuarela dlui Efim ne dau o senzație de imponderabilitate, puritate și eliberare sufletească. Iar pictura în ulei ne transmite putere, siguranță și multă sinceritate. Maniera în care sunt realizate lucrările ne transmite atâta informație despre autor, câtă suntem capabili sa o descifrăm. Atent la detalii, puternic și echilibrat, profund și îndrăzneț, competent și inteligent, dl Efim este binecuvântat cu o modestie de invidiat. Astfel de personalități constituie temelia și sănătatea unei societăți civilizate. Ele fac parte din tezaurul de aur al unui neam aparte și al întregii umanități. Dacă acești oameni, care pe parcursul vieții și-au înnobilat caracte-rul cultivându-și așa valori ar dispărea, societatea contemporană s-ar asfixia din lipsă de cultură și bun-simț. Acest gând m-a și făcut să-mi expun unele regrete în ceea ce privește relația noastră cu astfel de persoane ca Efim Popa. Ei, modești din fire, nu așteaptă nimic din partea societății, adică a noastră, dar e de datoria fiecăruia dintre noi, cei care avem ochi de văzut, să le spunem că-i vedem, apreciem, înțelegem și iubim.

Sveatoslav Zacon, pictor, orașul Rezina