Cu paşi rapizi se apropie de noi Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii
Cu paşi rapizi se apropie de noi Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii, care se va desfăşura şi în acest an începînd cu 31 August şi va finaliza la 5 septembrie!
Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, Biblioteca Publică Raională „Mihai Eminescu” vine în ajutor bibliotecarilor cu mai multe sugestii, trimiteri la pagini selectate pentru a ţine legătura cu voi şi pentru a vă uşura căutările pentru activitatea cu cititorul d-voastră.
Vă propunem mai jos Convorbiri moderate de Jean-Philippe de Tonnac, eseist.
Cercetătorii acestei teme: Umberto Eco şi Jean-Claude Carrière
„Dispare cartea!“ Strigătul acesta de alarmă răsună de cel puţin douăzeci de ani, de când Internetul, cu formidabilele lui posibilităţi, a început să pătrundă în viaţa noastră. Iată de ce Umberto Eco şi Jean-Claude Carrière s-au hotărât să cerceteze temeiurile acestei spaime, într-o suită de convorbiri moderată discret de eseistul Jean-Philippe de Tonnac.
Îndrăgostiţi cu patimă de obiectul numit carte, păstrători de exemplare cu valoare afectivă, ba chiar colecţionari de rarităţi bibliofile, nici unul din cei doi nu dă crezare acestei apocalipse anunţate pe toate vocile. Pentru amândoi, spiritul va avea întotdeauna nevoie de un mediu în care să se întrupeze, iar textul – fie el dăltuit în piatră ori înscris pe papirus, pe pergament, pe hârtie sau, ca astăzi, pe suport electronic – va fi întotdeauna unul din mediile privilegiate.
Performanţa celor doi scriitori aflaţi în dialog nu e doar aceea de a ne alunga spaima, un dialog cu asemenea protagonişti devine inevitabil şi el un spectacol al spiritului, iar aici Antichitatea şi Evul Mediu, Orientul şi Occidentul, romanul şi filmul, ideile cele mai subtile şi lucrurile cele mai pamânteşti îşi dau replica şi se oglindesc reciproc, luminând condiţia omului în lumea contemporană.
Din două una: fie cartea rămâne suportul pentru lectură, fie va exista ceva care va semăna cu ceea ce cartea a fost întotdeauna, chiar şi înainte de inventarea tiparului. De peste cinci sute de ani, variaţiile obiectului numit carte nu i-au modificat nici funcţia, nici sintaxa. Cartea este ca lingura, ciocanul, roata sau dalta. Odată inventate, nu pot fi ameliorate în mod semnificativ. Nu se poate inventa o lingură mai bună decât o lingură. Cartea a dovedit ce poate, şi nu vedem un alt obiect mai bun decât ea pe care l-am putea crea pentru aceeaşi întrebuinţare. Poate că vor evolua elementele sale, poate că paginile nu vor mai fi din hârtie. Dar cartea va ramâne ceea ce este.
Dacă discuţia noastră ar fi avut loc cu o sută douazeci de ani mai devreme, ea s-ar fi limitat la teatru şi carte. Nu existau radioul, cinematograful, înregistrarea vocii şi a sunetelor, televiziunea, imaginile de sinteză, benzile desenate. Or, de fiecare dată când apare o tehnică nouă, ea vrea să demonstreze că se emancipează de regulile şi constrângerile care-au însoţit apariţia oricărei alte invenţii din trecut. Se vrea orgolioasă şi unică. De parcă noua tehnică i-ar dispensa automat pe noii utilizatori de orice efort de învăţare. De parcă le-ar aduce de la sine o nouă competenţă. De parcă s-ar pregati să măture tot ce a fost înaintea ei, transformându-i totodată în analfabeţi retrograzi pe toţi cei care ar îndrăzni s-o respingă. Am fost toată viaţa martorul acestui şantaj. Deşi, în realitate, se întâmplă pe dos.
Pornind de la discuția dintre Umberto Eco și J.C. Carriere, “două legende ale lumii intelectuale, doi enciclopedişti, bibliofili, pasionaţi ai lecturii care pot susţine un discurs despre aproape orice”, din volumul Nu sperați că veți scăpa de cărți puteți iniția o discuție foarte interesantă despre carte, lectură, viitorul cărții și al bibliotecii, despre rolul cărții în devenirea personalităților etc.
În ajutor pregatirii acestei discuții cu cititorii, bibliotecarii pot utiliza publicațiile de mai jos:
Umberto Eco, Jean-Claude Carrière//Nu speraţi că veţi scăpa de cărţi
Nu sperati ca veti scapa de carti
Arges Online Octavian Sachelarie despre "Nu speraţi că veţi scăpa de cărţi"
Galina Davidic, directorul BPR “Mihai Eminescu”