Categorii
Contacte
Mass-media locală
Lincuri utile
Documente Utile
Gala meșterilor populari la Rezina
.jpg)
Arta populară a moldovenilor îşi are rădăcinile în trecutul îndepărtat şi tumultos al acestei regiuni. Izvorâtă din vatra satului, arta meşterilor populari, în care utilul intra într-o comuniune intimă cu frumosul, dă seama despre continuitatea noastră pe aceste meleaguri.
.jpg)
Joi, 19 noiembrie curent, la Palatul raional de cultură a avut loc o întrunire a meșterilor populari din raion cu genericul “Meșteșugurile tradiționale - perle actuale”. La acest eveniment au fost prezenți peste 25 de meșteri populari din diferite localități, dna Eleonora Graur, președintele raionului Rezina, meșterul popular, dl Dumitru Muruzuc, președintele Uniunii Meșterilor Populari din zona de Nord, și echipa Secției Cultură, în frunte cu șeful, dna Angela Racu, care au inițiat și pregătit acest eveniment inedit.
.jpg)
Fiecare meșter popular și-a prezentat expoziția și meșteșugul pe care îl practică. Pe parcursul evenimentului asistența a avut parte și de un master-class din partea meșterului popular Angela Don, cu discipolii ei din satul Lalova, care au demonstrat măiestria încondeierii oălor, dar și dnei Maria Celac, care a confecționat un fluturaș din fibre vegetale.
.jpg)
Printre genurile practicate de meșteșugarii din raion mai des sunt întâlnite: brodatul, croșetatul, cioplitul în lemn, încondeiatul oălor, țesutul, împletitul în fibre vegetale, ceramica, brodatul cu mărgelușe ș. a. Pentru participări active și expoziții frumoase, toți meșterii populari au fost menționați cu suvenire și premii bănești.
Pe lângă expozițiile frumoase, oaspeții au avut parte și de un moment artistic, pe care l-au adus în dar dna Aurelia Boldișor de la Gordinești și dna Elena Stavinschi de la Saharna.
Pe final, dna Angela Racu a mulțumit meșterilor populari prezenți și oaspeților, le-a urat multă sănătate, noroc și mari succese pe viitor. Sperăm ca această primă ediție a Galei meșterilor populari să cunoască continuitate, iar meșteșugurile tradiționale să devină adevărate mărci identitare ale neamului nostru.
Mariana BURDUJA, specialist principal la Secția Cultură