La Gura Humorului, unde bate inima Bucovinei...

       O iarnă silită de temperaturi pozitive și nițel obraznice, își plângea existența, în timp ce autobuzul înghițea cu hărnicie din distanță. ...Rămâne în urmă o localitate, a doua..., un hotar, Prutul, celălalt hotar..., intrăm în județul Suceava, ne îndreptăm spre Gura Humorului. Un grup de rezineni, din care fac parte primari ai localităților, oameni de afaceri, conducători, reprezentanți ai administrației publice locale de nivelele I și II, la inițiativa și prin efortul dnei Eleonora Graur, președintele raionului Rezina, mergem într-o vizită de lucru în orașul bucovinean Gura Humorului (amintim aici că, în noiembrie 2013, primarii orașelor Rezina și Gura Humorului au semnat o Înțelegere de cooperare). Felul cum am fost întâmpinați ne-a emoționat până la lacrimi. Așa doar un frate își omenește fratele, așa doar o mamă își așteaptă și își primește copilul... Așa sunt primiți rezinenii la Gura Humorului – cu melodii de suflet și bucate alese. Iar gazdele nu mai obosesc să ne tot spună prin cântec: ”Frați suntem și niciodată/ Nimeni n-o să ne despartă”. Atmosfera instalată este una deosebită, se cântă și se dansează împreună, se discută la diferite aspecte. Humorenii interpretează cântece din Basarabia, iar rezinenii – piese cunoscute în zona Bucovinei. Surpriza serii a oferit-o domnița Mihaela Graur, care, ca o bucovineancă sadea, a cântat ”Badea-i ciobănaș la munte” din repertoriul Vioricăi Macovei.

   Gazdele au pregătit pentru oaspeți o agendă variată și interesantă. În debut, membrii delegației rezinene au  fost invitați la primărie, unde s-au întâlni cu primarul și viceprimarul de Gura Humorului, respectiv, dnii Marius Ioan Ursaciuc și Grațian Decebal Gherghel.

       ”Bine ați venit la Gura Humorului! Suntem români, suntem bucovineni și întotdeauna fericiți să avem oaspeți”, și-a început cuvântul de salut primarul-gazdă, după care a procedat la prezentarea unei cărți de vizită a orașului.

       De la dl Ursaciuc am aflat că orașul Gura Humorului are 15000 de locuitori, că în trecut a fost o zonă minieră, iar când s-au închis minele și 80 la sută din populație a intrat în șomaj, a venit marea provocare pentru autoritățile localității. ”Atunci am identificat ca unică modalitate de dezvoltare economică turismul. Din 2005 am dobândit statutul de stațiune turistică de interes național, spune dl primar. La  moment, peste 20 la sută din venituri vin din acest domeniu, 40 la sută din populație fiind ocupată în turism. Toate acestea au fost posibile prin atragere de fonduri europene”.

       Marius Ioan Ursaciuc, primar de Gura Humorului de 10 ani, la al treilea mandat, ne mai spune că, din 2004 încoace în localitate, prin diferite programe, au fost atrase investiții de circa 57 de milioane de euro. Aceste investiții au asigurat un salt economic considerabil – dacă în 2003 veniturile proprii constituiau circa 2,5 de milioane de euro, acum acestea sunt de 29 de milioane de euro.

       Astfel, dintr-un oraș foarte sărac, o zonă defavorizată, Gura Humorului a ajuns una cu ritmul cel mai mare de dezvoltare din zonă. Veniturile proprii, potrivit dlui primar, le depășesc chiar pe cele ale unor municipii.

       În alocuțiunea dumneaei, dna Eleonora Graur a menționat: ”Suntem astăzi la dumneavoastră cu o echipă mare, ca să luăm din experiența de la Gura Humorului, ne dorim ca localitățile raionului Rezina să aibă parte de o asemenea dezvoltare, ca și orașul care ne găzduiește.

       Iar prin acest semn de gratitudine, pe care vreau să vi-l înmânez, dle primar, dorim să vă exprimăm recunoștința rezinenilor pentru eforturile pe care le depuneți zi de zi întru aprofundarea și fortificarea relațiilor de prietenie între orașele Rezina și Gura Humorului. Vă dorim sănătate, bucurie, viață îndelungată alături de cei dragi inimii, să aveți mereu parte de lumina bunătății omenești, încredere, curaj și credință în tot ceea ce faceți.

       Ne dorim să vă avem mereu aproape cu experiența și sfaturile dumneavoastră, ne dorim ca această frumoasă colaborare între localitățile noastre să cunoască continuitate”, a spus dna Graur.

       Viceprimarul de Gura Humorului, dl Grațian Decebal Gherghel, a exprimat disponibilitatea de a le fi alături rezinenilor cu sfaturi, cu experiență, inclusiv administrativă, în drumul spre integrarea europeană, pe care a pornit statul nostru.

       Ca urmare a celor auzite, dl Mihai Gotornicean, primarul de Lalova, a ținut să afle care a fost implicarea administrației publice locale în metamorfozele care generează venituri considerabile la bugetul primăriei. ”Ca să poți culege ceva, trebuie să însămânțezi, dar dacă aștepti ca un investitor  privat să vină să-ți facă o pensiune sau un  hotel, asta nu se întâmplă, a răspuns dl Ursaciuc. Primul pas pe care l-am făcut noi a fost planul de dezvoltare al orașului Gura Humorului pe termen mediu și lung. Am făcut studii și am văzut care sunt resursele și prioritățile, am întrebat oamenii din oraș. Am examinat ce putem face în perioada următoare și am accesat proiecte. Pe atunci România încă nu era stat-membru al Uniunii Europene, eram în faza de preaderare. Ne-a reușit să aducem la Gura Humorului cel mai mare proiect de infrastructură turistică, de 12 milioane de euro. Astfel, am reușit să creăm o pârtie, să redăm viață unui parc dendrologic cu suprafața de 24 ha...

       La solicitarea noastră, o echipă de specialiști a decis care trebuie să fie gama de culori în decorarea pe exterior a caselor, respectată de toți proprietarii pe parcursul ultimilor 10 ani.

       În 2004 aveam doar 176 de locuri de cazare la Gura Humorului. Acum avem 2500 și nici un loc n-a fost construit de primărie, toate le-au făcut privații. Tot așa și la dumneavoastră - Saharna trebuie pusă în valoare. Observ progrese foarte mari la Rezina, nu mai aveți doar 7 becuri în oraș, cum era când am fost prima dată acolo”, a explicat dl Marius Ioan Ursaciuc.

       Omul de afaceri Mihail Solcan a ținut să menționeze: ”De la dumneavoastră ar putea lua exemplu nu doar orașul Rezina, ci chiar orașele mari din Republica Moldova, cum ar fi Bălți, Chișinău. Nu prea avem în administrațiile locale oameni experimentați, de obicei vin în alegeri cei care vor putere, iar căpătând-o, nu știu ce să facă cu ea”.

       Ulterior, membrii delegației din Rezina, însoțiți de gazde, au avut prilejul să vadă cu ochii proprii cum funcționează câteva întreprinderi din Gura Humorului. Pentru început am mers la ”Doxar”, ”una din unitățile de elită”, vorba dlui primar, care fabrică case din lemn și face export în Europa.

       Filatura de bumbac, o firmă româno-italiană, a constituit următorul popas al rezinenilor în realitatea industrială de la Gura Humorului. Înainte de 1989 acolo lucrau 1700 de oameni, acum - 70 și fac o producție mai mare decât atunci. Procesul este robotizat, oamenii doar îl supraveghează.

       Prin bunăvoința gazdelor, membrii delegației din raionul Rezina s-au bucurat și de un program cultural-cognitiv deosebit. Din acest itinerar de cunoaștere și apropiere de rădăcinile neamului au făcut parte Mănăstirile Putna și Voroneț, Salina Cacica, pârtia Șoimu și, numaidecât, omenia și ospitalitatea bucovineană. Într-una din seri ne-au mâgâiat privirile și auzul copilașii din Formația folclorică de la Mănăstirea Humorului, care preț de aproape o oră ne-au cântat și ne-au încălzit inimile. Mulțumindu-le pentru dragostea manifestată față de rezineni, dna Eleonora Graur le-a spus copiilor că ni-i dorim să-i avem ca participanți la acțiunile noastre culturale și că numaidecât vor avea și o invitație în cel mai apropiat timp.

       Zice-se că ”la Gura Humorului bate inima Bucovinei, aici răsună balada lui Ciprian Porumbescu, sfinţii au plecat din pustie şi au urcat pe fresca Voroneţului, aici mai există simţire, suflet şi aici e acasă”. La Gura Humorului ne-am simțit acasă.