Covoarele noastre tradiționale - premergătoare cărților tipărite

   Pe 13 decembrie, în premieră, la Chișinău a fost desfășurat un tîrg al celui mai reprezentativ element al culturii noastre - covorul. Prima ediție a Tîrgului Național al Covorului a purtat genericul "Covorul dorului" și a venit să promoveze măiestria covoarelor basarabene și iscusința meșterilor populari, adunînd mulțime de admiratori în incinta CIE "Moldexpo" SA. Obiectivul evenimentului a rezidat în promovarea țesutului covoarelor și al altor textile din lînă și în contribuirea la promovarea covoarelor basarabene pe plan național și internațional.

   Evenimentul a fost prilejuit de propunerea de a include "Tehnicile de realizat scoarța în Republica Moldova și România" în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO. Pe post de organizatori s-au produs: Ministerul Culturii din Republica Moldova în parteneriat cu Centrul Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Muzeul Național de Istorie, ICOM Moldova, cu sprijinul SA   "Moldtelecom".

   Dna Monica Babuc, ministrul Culturii al Republicii Moldova, a specificat în contextul evenimentului: "Covorul este una din comorile lăzii cu zestre a neamului. Covorul nostru național. Cel care a fost zămislit în nopțile lungi de iarnă de bunicile și străbunicile noastre; cel care a ascultat doinele lor de jale și cîntecele lor de bucurie. Covorul nostru care a fost cu noi la nunți și cumetrii, la înmormîntări și praznice.

   Covoarele noastre tradiționale, care s-au manifestat prin aceea că au fost premergătoare cărților tipărite în societatea noastră și care transmiteau din generație în generație niște mesaje nescrise prin ornamentele lor; prin ornamentele lor geometrice, vegetale; prin imaginea figurilor umane, a păsărilor, a florilor, sunt de fapt niște pagini din istoria neamului nostru. Aceste covoare, acoperite cu parfum de epocă, s-au păstrat aproape intacte, preț de cîteva secole și constituie un element al culturii naționale ce face parte din patrimoniul național cultural".

   Tîrgul "Covorul dorului" a fost bogat în compartimente, conținînd peste 350 de modele ale covorului național. Iar cei 25 de meșteri, invitați din toată țara, au scos în vînzare covoare inspirate din trecut. Astfel, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, cetățenii au avut posibilitatea să achiziționeze covoare tradiționale țesute manual în diferite localități ale țării.

   În cadrul evenimentului a fost prezentat, la fel în premieră, volumul istoric al covoarelor tradiționale, întitulat "Covoare basarabene", cules și alcătuit de către muzeograful, secretarul științific la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, dna Varvara Buzilă, și editat cu sprijinul Institutului Cultural Român "Mihai Eminescu" la Chișinău.

    "Transmit un cuvînt de bine colegilor mei din Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, care au umplut astăzi această sală și inimile noastre cu cele mai frumoase scoarțe adunate pe parcursul a 125 de ani. Aceștia sunt oamenii care îngrijesc zi de zi covoarele și le caută prin sate. Datoria mea a fost mult mai ușoară, deoarece noi, muzeografii, suntem niște translatori - facem legătura între tradiție și modernitate. Vă mulțumesc tuturor celor care păstrați o scoarță, un păretar, un lăicer sau orice alt tip de covor acasă", a spus cu acest prilej dna Varvara Buzilă. 

     La compartimentul "Covorul în contemporaneitate" au fost prezentate lucrări ale tinerilor studenți din Moldova, care apreciază și promovează arta covorului în continuare, prin intermediul proiectului "Revenire la tradiții", implementat pe ambele maluri ale Nistrului.

   La tîrg au fost expuse, de asemenea, și alte obiecte de artizanat, dar și ustensilele necesare pentru țesut, au fost organizate ateliere de creație, în care curioșii au avut posibilitatea să afle cum este realizat un covor.

   Nu a fost lipsă la această sărbătoare a covorului național și raionul nostru, fiind prezentat de către iscusitele meșterițe din satul Ignăței. Potrivit dnei Angela Racu, șeful Secției Cultură, doamnele Galina Platon, Ala Ciumac, Lucia Leonte, Ioana Lăzărescu, Svetlana Stratulat, Efrosenia Popovici, susținute de primarul Ion Balan, au selectat cele mai frumoase și reprezentative covoare și le-au prezentat spre admirația și aprecierea vizitatorilor expoziției.

   Aici este bine să menționăm următorul fapt: în raionul Rezina s-a procedat la scoaterea din anonimat a covorului nostru național încă în primăvara acestui an cînd, în satul Ignăței, a fost organizată și desfășurată, de către Secția Cultură, primăria Ignăței și colectivul liceului teoretic din localitate, prima ediție a Festivalului covoarelor. Astfel, putem fi mîndri că și noi, rezinenii, am contribuit la pavarea drumului către minunata sărbătoare a covorului, desfășurată sîmbătă la Chișinău.