"Trandafir de la Moldova" - sărbătoare a folclorului

   În intervalul 9-11 octombrie curent, cîntecul și dansul popular au inundat străzile Iașului și sufletele celor îndrăgostiți de comorile neamului, veniți în calitate de spectatori la Casa de cultură a studenților din Iași. Emoționanta și de neuitat întîlnire cu folclorul ne-au prilejuit-o colectivele și interpreții participanți la cea de-a 46-ea ediție a Festivalului folcloric "Trandafir de la Moldova", eveniment organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași, în parteneriat cu primăria Iași.

   La Festival, alături  de ansamblul folcloric "Bala-da" (Bistrița-Năsăud), ansamblul folcloric "Balada" (Botoșani), ansamblul folcloric studențesc "Tradiții" (Cluj-Napoca), ansamblul folcloric "Doina Carpaților" (Iași), Fanfara de la Chetriș, Iași, ansamblul folcloric "Sîrba cu năframă" din Hîrlău, Iași, ansamblul de dansuri populare locale din Miroslovești, Iasi, ansamblul de dansuri cu fanfara din Parcovaci, Iași, ansamblul folcloric "Românașul" din Mureș, ansamblul folcloric "Dor" de la Moara, Suceava, ansamblul folcloric "Armonia" din Petrovasîla, Vladimirovăț, Serbia, ansamblul folcloric "Oberih" din Zastavna, Cernăuți, Ucraina, au participat și trei colective din Republica Moldova - ansamblul folcloric "Vîntuleț" de la Bălți, ansamblul folcloric "Romanița" din Chișinău și grupul vocal folcloric "Haiducii" din Rezina (conducător – dl Ion Frunză). 

   Pe scena Festivalului "Trandafir de la Moldova" au urcat și interpreții Mioara Velicu, Laura Lavric, Călin Brăteanu, Ștefan Pintilie, Claudia Martinică, Constantin Bahrin, dar și laureații Festivalului-concurs "Din bătrîni, din oameni buni": Loredana Călin (Botoșani), Iustina Irimia (Botoșani), Petronela Adumitroae (Iași), Cristina Drăgan (Iași), Mihaela Nechita (Iași), Ancuța Corlățan (Suceava), Doru Cotos (Suceava), Laura Erhan (Suceava) și Ionuț Peiu (Suceava).

   O piesă din peisajul Festivalului "Trandafir de la Moldova", ediția a 46-ea, despre care merită să amintim, o constituie parada  ansamblurilor participante, pe traseul Palatul Culturii-Bulevardul Ștefan cel Mare-Piața Unirii-Bulevardul Independenței-Piața Mihai Eminescu (Casa de cultură a Studenților). Înviorînd atmosfera Iașului prin port, cîntec și dans, membrii colectivelor au oprit în Piața Unirii, unde au încins o horă a prieteniei, după care și-au continuat drumul.

   Acordul de final l-a constituit spectacolul de gală, la care au participat toate formațiile ce-au evoluat în cadrul prestigioasei sărbători a folclorului, iar conducătorilor acestora le-a fost înmînat trofeul Festivalului. În timpul ceremoniei, dna Angela Racu, șeful Secției Cultură Rezina, a mulțumit organizatorilor pentru invitația de participare, asigurînd spectatorii că noi, cei din Moldova de peste Prut, vom face tot posibilul pentru a păstra și perpetua folclorul nostru strămoșesc.

   Cît privește prestația "Haiducilor" rezineni, țin să menționez că ambele evoluări ale lor au fost apreciate foarte înalt de public și aplaudate îndelung. Semn că ceea ce fac e bine și că merită s-o țină tot așa. Felicitări membrilor grupului vocal folcloric "Haiducii" și noi succese pe viitor!

   Dl Adrian Ardeleanu, profesor, directorul Centrului județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași, a binevoit să ne ofere mai multe amănunte cu privire la Festivalul "Trandafir de la Moldova", procedînd chiar la o incursiune în istoria acestuia. Inițial, însă, dl Ardeleanu a transmis "un salut prietenesc de aici, de la Iași, din inima Moldovei, tuturor rezinenilor", mulțumindu-le "pentru primirea frumoasă de care ne-am bucurat în cadrul Festivalului Internațional de Folclor "Hora Mare", desfășurat în luna august la Rezina".

   Cît privește Festivalul Folcloric "Trandafir de la Moldova", dl profesor Ardeleanu a menționat: "Ajungînd la cea de-a 46-ea ediție, festivalul nostru a parcurs în timp mai multe etape. A luat ființă în anul 1967 la Iași, primul spectacol fiind prezentat pe scena teatrului de vară. A doua ediție s-a desfășurat tot la Iași, în Parcul expoziției, iar de la a treia ediție am mutat locul desfășurării la Strunga, o stațiune balneară la acea vreme. Pînă în 1994, an de an, la începutul toamnei, în codrii de la Strunga au răsunat cîntecele și jocurile românești.

   Dacă pînă în anii "90 la Festival au fost prezenți doar interpreți și ansambluri din România, suntem bucuroși că după aceea am putut primi cu multă prietenie oaspeții noștri de peste Prut. Și de atunci, an de an, formații din Republica Moldova au fost prezente pe scena Festivalului "Trandafir de la Moldova".

   Din 1995 am decis ca acest festival să fie organizat numai la Iași, pentru faptul că erau momente deosebite, care se puteau încadra în sărbătorile Iașului, prilejuite de Hramul Cuvioasei Parascheva.

   Iată-ne acum ajunși la o ediție specială, spunem noi, pentru că după 45 de ani ne-am propus să fie un festival de altă anvergură - 3 zile de spectacole la Iași, în același timp cu invitați de peste hotare. Alături de dumneavoastră, cei de la Rezina (grupul "Haiducii", un grup de excepție, pe care l-am văzut la Festivalul "Hora Mare" și am decis să vină neapărat la Iași), au mai evoluat ansamblul "Vîntuleț" de la Bălți, "Romanița" de la Chișinău, ansamblul "Armonia", un ansamblu al românilor de peste graniță, din Serbia. Lor li s-au alăturat membrii unui grup deosebit de interesant de la Cernăuți, Ucraina, care deși au cîntat în ucraineană, au fost înțeleși de publicul din România prin dăruirea sufletească pe care au oferit-o din scenă, fiind primiți cu multă căldură.

   Împreună cu aceste formații au evoluat și cele din România, pe care ați avut ocazia să le vedeți în aceste zile la Iași".

   Faptul că Festivalul folcloric "Trandafir de la Moldova" a ajuns la cea de-a 46-ea ediție ne vorbește despre o acțiune culturală de calitate, de prestigiu, în organizarea și desfășurarea căreia se pune mult suflet și efort. Fiind întrebat care sunt criteriile de selectare a colectivelor pentru participare la Festival, dl Ardeleanu a menționat: "Sunt cîteva criterii, pe care trebuie să le întrunească o formație, deoarece dorim ca la Iași să promovăm valorile. În primul rînd, ne referim la tineri, ei sunt cei care duc mai departe tradițiile. Iar alături de ei să vină cei care au acumulat pînă la o anumită vîrstă (sunt oameni peste 70 de ani) tot ce a fost mai fru-mos din comoara folclorului românesc, al țării din care vin.

   Alt criteriu ar putea fi calitatea repertoriului. Vreau să spun că grupul "Haiducii" de la Rezina a avut un repertoriu foarte frumos, un repertoriu vechi, care mîngîie sufletul omului, care ne aduce azi în amintire copilăria și frumusețea acelor zile cînd ascultam la radio cîntece folclorice.

   Fac o mențiune aici, pentru că meritați dumneavoastră, cei de la Rezina, s-o fac: deși ați avut o istorie foarte anevoioasă, să spunem așa, și pentru unii greu a fost să păstreze cîntecul și jocul popular, la dumneavoastră se păstrează foarte bine aceste comori. Cred că dragostea de pămînt și de neam v-a determinat să păstrați cu sfințenie aceste nestemate. Îmi pare rău că nu pot spune același lucru și despre România -  multe s-au uitat, multe s-au modernizat și acuma venim noi și privim cu nostalgie cît de frumoși sunteți voi atunci cînd evoluați într-un spectacol de acest gen.

   Tot despre criterii vorbind, ar trebui să amintesc aici și despre frumusețea costumului popular. Și iar trebuie să vin la voi, cei din Republica Moldova, și să vă felicit că ați dat o nouă dimensiune portului popular, ați revenit la costumul tradițional - un lucru care pe mine mă încîntă, dar mă îngrijorează că faptul nu se întîmplă și la noi, în România. Dar mă bucur și bravo vouă. Bravo că sunteți oameni de suflet și aveți ambiția de a vă purta ținuta voastră păstrată cu sfințenie în lăzile de zeste ale bunicilor.

   Bineînțeles că trebuie să vorbim acuma de calitatea repertoriului, de  modul de prezentare a acestuia, de coregrafia care se prezintă pe scenă. Aici trebuie să veghem și unii, și alții, asupra jocurilor tradiționale, să nu ne lăsăm furați de influențele pe care ni le impun unii coregrafi. Am văzut în spectacolele noastre cîteva formații sătești din județele Mureș, Iași, Suceava, care au venit cu jocurile lor tradiționale din vatra satului.

   Vorbind de criterii, nu în ultimul rînd trebuie să spun că și ținuta artistică contează. Poți prezenta un dans foarte sigur pe scenă dacă știi să transmiți publicului că este jucat din tot sufletul, atunci are valoare. Dacă vrem să fim noi cei adevărați, haideți să umblăm puțin și la pașii noștri tropăiți, pe care i-am învățat de la bunici".

    Rezinenii au avut onoarea să evolueze pe scena Festivalului folcloric "Trandafir de la Moldova" în cadrul a două ediții deja: în anul 1994, la Strunga, au încîntat publicul spectator membrii Ansamblului de cîntece și dansuri "Floricica". Sperăm mult că aceste evoluări vor cunoaște perpetuare în cadrul edițiilor viitoare ale Festivalului "Trandafir de la Moldova", iar cîntecul și jocul popular - nemoarte prin noi și urmașii noștri.