Folclorul poporului - comoară inestimabilă

  O manifestare extraordinară, cu caracter solemn, menită să promoveze respectul și dragostea față de tradițiile, obiceiurile, cîntările, dansurile, meșteșugurile, portul, ce țin de identitatea neamului nostru, și care constituie, și vor constitui în timp, esența bogăției noastre spirituale, a fost desfășurată duminica trecută în satul Lalova. Este vorba despre Festivalul folcloric "Vetre strămoșești", organizat de Secția Cultură Rezina cu susținerea Consiliului raional, care se desfășoară regulat în raionul Rezina, ultimele două ediții, la insistența primarului Mihai Gotornicean, au avut loc în lunca Nistrului, în Lalova. Ediția anului 2014 a Festivalului a găzduit 18 formații folclorice - 14 din raionul Rezina și 4 din raioanele vecine - Orhei, Șoldănești, Telenești și Florești, în total, circa 300 de îndrăgostiți și promotori ai folclorului, zestrei spirituale a poporului moldovenesc.

  Astăzi, cînd trăim într-o lume a informatizării, a vitezei, a noului, în care de cele mai multe ori sunt promovate tehnologii, roboți - lucruri seci, reci, adevăratele valori culturale, comori inestimabile ale poporului nostru, încep să se piardă, să se uite. Anume tradițiile, obiceiurile, portul și folclorul unui popor sunt comori inestimabile, făcîndu-l unic, statornic și nemuritor, în ciuda scurgerii timpului. Spre regret, tot mai puțini dintre tinerii de azi cunosc valoarea obiectelor, de o rară frumusețe, de altfel, spunînd că sunt "de cînd era bunica fată", tot mai puțini ascultă cu plăcere cîntece sau dansează dansuri populare. M-au impresionat foarte mult vorbele unei doamne din Franța, Catherine Sudre, care, împreună cu lalovenii și oaspeții festivalului, a admirat evoluările formațiilor folclorice, care a spus: "Sunteți foarte fericiți și nu conștientizați cît de bogați sunteți. Și în sens spiritual, și în sens material. Mă refer atît la tradiții, obiceiuri, creații populare, ce le păstrați și le promovați, cît și la locurile pitorești din Moldova, fructele, legumele, vinurile naturale etc. Noi, în Franța, nu mai avem așa ceva de 30-40 de ani, a adăugat cu mare regret oaspetele. Aici, la dumneavoastră, eu găsesc raiul...".

  Fie ca Festivalul folcloric "Vetre strămoșești" să fie una din metodele de perpetuare a raiului spiritual pe meleagul moldav.

  Întîlniți cu pîine și sare, participanții la eveniment au fost invitați la o horă mare, făcînd să domine pe durata Festivalului o atmosferă de prietenie și voie bună.

  La deschiderea Festivalului, dna Eleonora Graur, președintele raionului Rezina, dna Livia Scutaru, vicepreședinte al raionului în probleme sociale, dl Mihai Gotornicean, primar de Lalova - gazda manifestării, dna Angela Racu, șeful Secției Cultură, în cuvîntul de salut i-au îndemnat pe cei prezenți, atît artiști, cît și simpli spectatori, să contribuie fiecare în continuare la valorificarea, păstrarea și promovarea  lucrurilor ce ne definesc pe noi ca națiune, să pună accent pe calitate și valoare. "Folclorul este o zestre ce nu trebuie uitată, risipită sau schimbată cu bogății importate din alte țări, a evidențiat dna Eleonora Graur. Tradițiile, obiceiurile, cîntecele, dansurile populare sunt ale noastre, caracteristice poporului nostru, prin ele suntem mai bogați, mai aleși, mai altfel decît alții. Folclorul este cartea de vizită a poporului nostru oriunde s-ar afla în lumea asta...".

  În cadrul Festivalului, după parada portului popular, colectivele folclorice au evoluat în scenă, prezentînd, potrivit Regulamentului, cîte trei cîntece populare și un obicei. Toate formațiile: "Amurgul" și "Floare de dor" din Lalova; "Lozioara" din Șoldănești; "Comoara satului" din Mateuți; "Busuioc" din Țareuca; "Doina Răutului" din satul Gura Căinarului, raionul Florești; "Pădureanca" din Țahnăuți; "Trandafirii" din Trifești; "Busuioc" din Solonceni; "Vatra" din Verejeni, raionul Telenești; "Floare de nu-mă-uita" din Gordinești; "Codrencele" din satul Bolohani, raionul Orhei; "Haiducii" și fanfara "Plai Nistrean" din Rezina, formațiile folclorice din Pripiceni, Pereni, Boșernița, Echimăuți au fascinat publicul spectator prin cîntec, fiind răsplătite cu aplauze generoase, cu trofeul Festivalului - o potcoavă din ceramică cu imaginea a doi căluți (Anul calului) și simbolul Festivalului, la fel cu Diplome și premii bănești din partea Consiliului raional și Secției Cultură Rezina.          

  Nu mai puțin impresionante au fost și înscenările obiceiurilor: "La joc în sat", "Sînzîenele", "La clacă", "Drăgaica", "Paparuda", aduse în fața publicului de către artiștii-participanți la Festival.

  Tot în cadrul Festivalului, cei prezenți au admirat expozițiile de artizanat, obiecte meșteșugărite de către: Zinaida Ceban (Lalova), Rodica Cîrlig (Rezina), Elena Zlatan (Lalova), Mihail Herari (Cinișeuți), Angela Marcu (Rezina), Raisa Pădureț (Lalova), Elena Covali (Țareuca), Maia Burlaciuc (Ciorna), Ana Oncea (Rezina), Vera Știrbu (Mateuți), Angela Ciolan (Mateuți), Elena Taban (Țahnăuți). Munca și măiestria meșterilor populari, la fel, au fost apreciate cu diplome și premii bănești.

  În calitate de parteneri, sponsori în organizarea ediției curente a Festivalului "Vetre strămoșești" a fost prezentă și Compania "Moldcell", distribuind participanților pachete promoționale.

  Merită apreciere înaltă și faptul că organizatorii și gazda (colectivul primăriei comunei Lalova, susținut de o parte din agenții economici din teritoriu) au pus bine la punct și hrana participanților la Festival, servindu-i, îndată după evoluare și foarte organizat, cu bucate naționale: mămăliguță, brînză, friptură și plăcinte.

  La finalul evenimentului, toți vorbitorii au menționat că ediția anului 2014 a Festivalului "Vetre strămoșești" a fost realizată cu succes, exprimîndu-și speranța că va exista dorință și insistență pentru desfășurarea viitoarelor ediții. Dna Eleonora Graur, președintele raionului, în numele tuturor participanților, a adresat cuvinte de mulțumire gazdei, personal dlui primar Mihail Gotornicean, urîndu-i pentru viitor: "...să susțineți în permanență oamenii cu suflet mare, care apreciază și promovează tradițiile, obiceiurile, cîntecul, dansul popular, căci folclorul fiecărui ținut este oglinda bogăției sufletești a oamenilor, a sentimentelor lor, a gîndurilor, a trecutului și a prezentului."

  Vă îndemn, stimați cititori, să nu dăm uitării folclorul neamului, cel care alină durerile, mîngîie sufletul, bucură omul și reprezintă rădăcinile noastre pe acest pămînt, rădăcinile care ne țin în viața asta ca națiune.

Violeta PISTRUI